Urmărit cu maxim interes în Statele Unite, miza procesului o reprezintă mai mult decât condamnarea sau achitare unui ofițer de poliție, este vorba în realitate de un proces al modului brutal în care poliția americană intervine în cazurile ce implică membrii ai comunității de culoare.
Au fost interogați până la 45 de martori oculari și au fost analizate ore întregi de înregistrări video și audio ale oamenilor care se aflau în trece în momentul incidentului.
Unele dintre cele mai puternice mărturii au venit în primele zile ale procesului, când Darnella, o tânără care avea 17 ani la momentul morții lui George Floyd, a realizat cu telefonul mobil momentul imobilizării și al decesului acestuia, videoclipul devenind apoi viral în toată lumea. Fata a mărturisit în fața juriului că ulterior au fost nopți în care nu putea dormi, “cerându-și scuze lui George Floyd pentru că nu a putut face mai mult a-i salva viața”.
Apărarea a susținut că prezența martorilor la momentul incidentului a influențat acțiunile ofițerului Derek Chauvin din acea zi. Curtea a aflat de la un ofițer de poliție din Minneapolis că mulțimea a fost “foarte agresivă față de ofițeri”, în timp ce Nicole McKenzie, care pregătește departamentul de poliție din oraș în ceea ce privește acordarea de îngrijiri medicale, a declarat că prezența martorilor la o arestare ar putea avea efect asupra ofițerilor de poliție, distrăgând astfel atenția acestora de la persoanele pe care urmează să le aresteze.
Un alt moment cheie în proces a fost mărturia emoționantă a iubitei lui George Floyd, Courtney Ross. Ea a descris prima lor întâlnire, în holul unui adăpost pentru persoanele fără locuință, unde Floyd lucra ca paznic, dar și cum acesta a fost devastat de moartea mamei sale, în 2018. Courtney Ross a mărturisit instanței că atât George Floyd cât și ea sufereau de dureri cronice, ceea ce a dus la dependența de opioide. Apărarea a susținut că Floyd a murit în mare parte din cauza complicațiilor cauzate de consumul de droguri și metamfetamină, pe care acestea le avea asupra lui la momentul arestării.
De asemenea, se pune problema dacă Derek Chauvin a încălcat sau nu procedurile de reținere a unui suspect, atunci când și-a pus genunchiul pe gâtul lui George Floyd timp de 9 minute și jumătate. Șeful poliției din Minneapolis, Medaria Arradondo, el însuși o persoană de culoare, a fost unul dintre cei mai importanți martori ai procuraturii, el fiind cel care a decis concedierea ofițerului Chauvin, la o zi după moartea lui Floyd. “Nu face parte din pregătirea noastră și cu siguranță nu face parte din etica sau valorile noastre”, a spus șeful poliției, adăugând că ofițerul ar fi trebuit să se oprească în momentul în care George Floyd nu se mai opunea arestului. Apărărea l-a adus la bară pe Barry Brodd, un expert în folosirea forței de către forțele de ordine, care a declarat că Chauvin a acționat “cu o rezonabilitate obiectivă” din cauza “iminentei amenințări” reprezentate de George Floyd, în momentul în care a refuzat arestul.
Cauza morții lui Floyd a fost, fără îndoială, esențială în proces, procuratura arătând că acesta murit asfixiat, în timp ce apărarea a indicat consumul de droguri și starea generală de sănătate precară a decedatului drept cauză principală a morții. Doctorul Martin Tobin, un expert în medicina pulmonară, a folosit imagini video pentru a explica ce se întâmplă cu respirația lui George Floyd în cele nouă minute și jumătate în care a stat sub genunchiul ofițeruluim, spunând că și “o persoană sănătoasă, supusă la ceea ce a fost supus George Floyd, ar fi murit”.
De asemenea, medicul legist David Fowler a spus că au existat factori externi ce au cauzat moartea lui George Floyd, inclusiv consumul de droguri și o posibila intoxicare cu monoxid de carbon, din eșapamentul mașinii de poliție, lângă care acesta a fost pus la pământ. Cu toate acestea, în urma interogatoriului, el a fost de acord că lui Floyd ar fi trebuit să i se acorde imediat asistență medicală atunci când a intrat în stop cardiac, deoarece existau încă șansa de a i se salva viața.
Ofițerul Derek Chauvin a invocat al cincilea amendament, care îi permite unei persoane să refuze depoziția în fața instanței, dacă consideră că o astfel de mărturie ar putea-o incrimina. El a pledat nevinovat la toate acuzațiile aduse de procurori – omor fără intenție (pentru care ar putea fi închis până la 40 de ani) și ucidere din culpă.
În sistemul penal american jurații (aleși dintre cetățeni) stabilesc doar verdictul – vinovat sau nevinovat, dar pentru a lua o decizie de vinovăție trebuie ca toți jurații să ajungă la acest verdict. Ulterior, condamnarea (numărul de ani de închisoare) este stabilită de către judecător, dar numai în cazul în care jurații ajung la o sentință unanimă.
Sursa: BBC
Sursa Foto: Biansho / Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.