Premierul desemnat Nicolae Ciucă anunță că își va depune mâine mandatul. Renunță astfel să mai ceară votul parlamentului, pe fondul eșecului de a convinge alte formațiuni politice să-i acorde votul de învestitură. Constituția prevede reluarea consultărilor între partide și președinte, dar nu exclude renominalizarea lui Ciucă.

Decizia renunțării la tentativa de a mai trece Guvernul Ciucă prin parlament a venit în urma unei ședințe de urgență a PNL. La finalul ei, Nicolae Ciucă a făcut apel “la stabilitate și maturitate politică, astfel încât să se găsească o soluție de majoritate.”

Liderul PNL, Florin Cîțu, a spus că a existat un vot pentru flexibilizarea negocierilor “cu toate formațiuni politice democratice” pentru găsirea unei majorități.

În cursul zilei de azi, Sorin Grindeanu și mai mulți parlamentari PSD au anunțat că social-democrații au decis că nu vor vota guvernul minoritar condus de Nicolae Ciucă.

Dacian Cioloş, liderul USR, a declarat săptămâna trecută, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă, că i-a transmis premierului desemnat că formațiunea politică pe care o reprezintă nu susţine un guvern minoritar PNL-UDMR.

Deși vineri, după ședința conducerii PNL, premierul a admis că “matematic, guvernul nu are șanse să treacă”, sâmbătă el a depus totuși în Parlament lista membrilor cabinetului și un program de guvernare.

Nicolae Ciucă este a doua nominalizare a președintelui Klaus Iohannis, după ce prima opțiune, Dacian Cioloș, a fost respinsă de Parlament pe 20 octombrie. Potrivit liderului PNL, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă a avut un mandat restrâns, acela de a încerca să convingă (în zece zile) celelalte partide să voteze un guvern minoritar PNL-UDMR. Depunerea mandatului de către premierul desemnat nu exclude renominalizarea sa de către președinte, fapt ce ar demara un nou termen de zece zile pentru cererea votului de învestitură în parlament.

Eșecul unui al doilea guvern de a obține votul parlamentului nu este suficient pentru declanșarea alegerilor anticipate. Potrivit Constituției, “Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.  Altfel spus, pentru dizolvarea parlamentului este nevoie de îndeplinirea a trei condiții:

• Respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură (deocamdată a fost respinsă în parlament doar solicitarea Guvernului Cioloș);
• Trecerea a 60 de zile de la prima solicitare (18 octombrie este data la care Dacian Cioloș a solicitat învestirea și de la care se calculează cele 60 de zile); 
• Decizia președintelui, acesta nefiind obligat să dizolve parlamentul nici dacă primele două condiții sunt îndeplinite.

Criza politică a fost declanșată în urmă cu două luni, după ruperea coaliției dintre PNL-UDMR și USR, ca urmare a demiterii ministrului Justiției de către premierul Cîțu și, ulterior, a retragerii miniștrilor USR din cabinetul acestuia. Pe 5 octombrie, Guvernul Cîțu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD.