Americanii nu își aleg direct președintele, ci dau un vot prin care îi mandatează pe membrii Colegiului electoral (denumiți electori) să voteze președintele. Fiecare stat are un număr de electori (raportat la populație), iar candidatul care câștigă cele mai multe voturi în statul respectiv câștigă toți electorii (cu excepția a două state, Nebraska și Maine, în care electorii se împart proporțional cu voturile obținute).
Această particularitate a sistemului american face posibil ca un candidat care câștigă cele mai multe voturi la nivel național să nu devină președinte, dacă nu obține și 270 de electori (jumătate plus unul din numărul total). În istoria SUA acest lucru s-a întâmplat de trei ori în secolul XIX, dar și la alegerile din 2000 (câștigate de George Bush Jr. deși Al Gore a luat cu 500 de mii mai multe voturi, sau 0,5%), dar mai ales în 2016, când Hilarry Clinton a avut cu peste 2,8 milioane de voturi (sau 2,1%) mai multe decât Donald Trump, dar acesta a adunat 304 electori, față de doar 207 Clinton.
Dar ce se întâmplă dacă un elector votează altfel decât mandatul primit de la alegători? În istoria SUA au existat 180 de astfel de cazuri, dar niciodată ele nu au schimbat în mod decisiv rezultatul votului. Chiar în 2016, cinci dintre electorii din statele câștgate de Hillary Clinton au refuzat să voteze pentru aceasta, iar doi electori din statele câștigate de Donald Trump nu i-au dat votul. Problema încă reprezintă o controversă juridică serioasă, în doar 33 dintre state existând sancțiuni (administrative, o mie de dolari amendă) pentru electorii care își schimbă votul, iar instanțe din state diferite statuând diferit că aceștia pot sau nu pot să voteze ignorând câștigătorul indicat de cetățeni.
Deși acum 250 de ani, când a fost conceput, votul cu electori avea scopul de a preveni polarizările locale și o divizare la nivel federal, astăzi o largă majoritate (între 50 și 60%) a cetățenilor americani își doresc o reformă a sistemului electoral, renunțarea la electori și introducerea votului direct. Acest lucru necesită însă amendarea Constituției, iar după alegerile din 2016 mulți dintre republicani și-au schimbat opțiunea reformării sistemului.
Oricum, concomitent cu alegerile prezidențiale, au loc și alegeri generale, în care sunt aleși toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o treime dintre senatori. Mandatul unui membru al Camerei Reprezentanților are o durată de doar doi ani, în timp ce mandatul de senator durează șase ani, astfel încât din doi în doi ani o parte a membrilor celor două camere ale Congresului american se schimbă.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.