Ministrul Justiției propune demiterea procurorului general Augustin Lazăr.

Ministrul Justiției a anunțat că a terminat evaluarea procurorului general, Augustin Lazăr, și că declanșează procedura de revocarea din funcție a acestuia. Tudorel Toader prezentat un raport de evaluare care cuprinde 20 de puncte. La punctul 3, Toader i-a imputat lui Augustin Lazăr activitatea DNA: „Faptele reținute în sarcina procurorului-șef DNA sunt în egală măsură imputabile procurorului general, cel care este ierarhic superior și cel care avea și are obligația și competența de a coordona”.

Ministrul Justiției a pus a la îndoială și legalitatea numirii lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general: „În dosarul de candidatură de la momentul respectiv nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind calificativul foarte bine la ultima evaluare, ceea ce înseamnă că lipsea o piesă din dosar, în evaluare și desemnare.  Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, adică să nu aibă evaluarea, de ce președintele a semnat decretul fără această verificare a legalității numirii”.

Ministrul Justiției a precizat că scopul prezentului raport este revenirea la normalitate, „normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale și, în același timp, o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale”.

Toader: „Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general al României, Augustin Lazăr. Prezentul raport, însoțit de propunerea de revocare, va fi transmis în seara acesata către Secția de procurori a CSM, în vederea studierii, analizării, elaborării avizului consultativ, precum și președintelui României, pentru a decide potrivit competențelor legale”.

„Actele și faptele enumerate, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligațiilor constituționale. Nu se mai poate susține ocuparea și exercitarea de către domnia sa a funcției de conducere din cadrul ministerului Public”, a mai precizat Tudorel Toader

Principalele declarații ale ministrului Justiției:

„Voi prezenta într-o scurtă declarație de presă raportul privind activitatea managerială a procurorului general. Raportul este structurat practic pe cinci capitole, pe cinci părți, Prima parte se referă la baza juridică, temeiul legal, partea a doua se referă la premisele acestui raport, partea a treia la evaluarea în sine, partea a patra concluzii, partea a cincea propuneri. Are 63 de pagini și sigur veți fi de acord cu faptul că nu pot să îi dau citire cuvânt cu cuvânt pentru că ne prinde noaptea aici. Voi trece în diagonală, voi face o scurtă sinteză a raportului, după care, la momentul în care încetăm întrevederea noastră, îl veți găsi pe pagina de internet a Ministerului, cu speranța că nu se va întâmpla ca altădată, ca pagină de internet să se blocheze.

Temeiul legal pentru redactarea acestui raport de evaluare se raportează la articolul 132 din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției.

Față de cadrul legal invocat, analiza subsumată evaluării exercitării atribuțiilor manageriale se referă la organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale.

Fac referire, totuși, la rolul constituțional pe care îl are Ministerul Public, și în articolul 131 din Constituție se spune că reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Textul de lege – aș vrea să vă citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general, discurs care ilustrează acest temei juridic de la 131 din Constituție.

Spune astfel procurorul general: „Noi, instituția de azi, vom fi esența Ministerului Public de mâine, care va avea același rol, aceeași misiune, dar în condițiile concrete ale mileniului 3. Vom transmite generațiilor viitoare făclia culturii instituționale, primită de la generațiile anterioare”. Sigur, vom vedea în ce măsură datele din raportul de evaluarea ilustrează această afirmație a procurorului general și exigențele de ordin constituțional.

Curtea Constituțională prin decizia 68 spunea, în esență, că „actele, faptele procurorilor de la DNA constituie o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat”, principiu garantat de articolul 1, aliniatul 4 din Constituție, deoarece Ministerul își ia atribuții ce aparțin puterii legislative sau CCR. Mai citez doar un pasaj, „Ministerul Public prin DNA și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituțional”. La momentul respectiv am făcut o prezentare pe 20 de puncte a activității procurorului, dar spuneam că nu este oportună luarea unei măsuri. Spuneam atunci că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție pe viitor în raport de faptele constatate oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor, în raport cu legea fundamentală.

Revenind în 2018, declanșarea procedurii de revocare a procurorului-șef al DNA, făceam referire la decizia CCR și la decretul președintelui, prin care a dispus revocarea din funcție a procurorului-șef DNA. Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general de data aceasta, în sensul începerii procedurii legale menționată la punctul unu din prezentul raport. În luna august anunțăm public declanșarea procedurii, era un moment în care, vă aduceți aminte, în 16 martie dădeam un interviu la un post de televiziune și spuneam că luni dimineață voi fi la ministerul Justiției și că voi cere oficial în scris procurorului general să declanșeze procedura de desecretizare a unui protocol din 2009. Luni dimineață am trimis în scris procurorului general și a doua zi primeam de la domnia sa în scris disponibilitatea demarării procedurii de desecretizare.

Din 2017 până în august 2018 am înregistrat evoluții în activitatea procurorului general, evoluții pe care le-am considerat de natură a declanșa procedura de evaluare. Aici sunt câteva pagini pe care m-aș bucura să le citiți cu atenție. Se spunea atunci că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite.

Ministerul Public își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Trebuie să vedem voința constituantei parlamentare și acolo vedeți, dacă vă uitați, locul pe care Ministerul Public l-a primit în cadrul autorităților statului. Acestea sunt premisele. Ajungem pe fond la evaluarea propriu-zisă. Vreau să vă spun că nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde 20 de puncte, câte au fost și la procurorul-șef al DNA.

Când ajung la finalul celor 20 de puncte vă pot evoca și alte motive, dar probabil vor fi suficiente acestea. Am să enumăr sinteza fiecăreia din cele 20 de puncte.

Procurorul general, eram la CSM, contestă legalitatea, temeiul juridic legal pentru evaluarea procurorului-șef al DNA, spunând că există un regulament după care trebuie făcut evaluarea. Între un regulament și lege are prioritate legea. Faptul că există un temei, tocmai l-am enumerat, dar pentru cine vrea să dezvolte această temă mai mult se poate uita la decizia 358/2018 a CCR, care dezvoltă această temă, temeiul legal pentru care ministrul Justiției poate să facă evaluarea și care stabilește raporturile dintre ministrul Justiției și procurori, raporturile de competențe între ministrul Justiției și președinte, dar o autoritate pe linia administrativă, o autoritate care nu poate să încalce independența procurorului în soluționarea unei cauze.

Întrebarea era oare de ce procurorul general se împotrivea evaluării procurorului-șef, nu cred că nu știa raportul dintre regulament și lege, ci tind să cred că voia să preîntâmpine o evaluare a domniei sale. Spun asta pentru faptul că procedând la evaluarea domniei sale, ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul semn de întrebare se referă chiar la legalitatea numirii domnului procuror general în această înaltă demnitate. Deci legalitatea numirii. Dacă aveți răbdare, foarte pe scurt – 17 februarie 2016, Ministerul Justiției declanșa procedura de selectare a candidatului pentru funcția de procuror general. Criteriile și condițiile sunt la dosarul de personal. Prevedeau, printre altele, și calificativul foarte bine la ultima evaluare.

În dosarul de candidatură de la momentul respectiv nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind calificativul foarte bine la ultima evaluare, ceea ce înseamnă că lipsea o piesă din dosar, în evaluare și desemnare.

E adevărat că avizul dat de Secția pentru procurori nu face referire la neîndeplinirea acestei cerințe, am încercat să documentez acest raport, să văd ce se întâmplă, n-a fost evaluarea, nu o găsim, o fi la CSM, în altă parte. Am transmis în 19 septembrie la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare din 2014-2016 și 2011-2013. Ni se răspunde că prezentul raportul de evaluare a fost întocmit în 20 aprilie 2016, în trei exemplare, deci cu mult după momentul candidaturii.

Pe 28 aprilie 2016, spuneam, președintele României a semnat numirea în funcția de procuror general, în condițiile în care nu există în dosar evaluarea. Din documente, din dosar rezultă cât se poate de clar faptul că ministrul Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcția de procuror general, cu nerespectarea prevederilor legale.

Tot atât de evident apare și faptul că la data respectivă președintele Republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea procedurii.

Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, adică să nu aibă evaluarea, de ce președintele a semnat decretul fără această verificare a legalității numirii.

Nu cred că are vreo legătură cu unul dintre documentele din dosar de candidatură ale procurorului general, în care apare o rezoluție de clasare emisă de Lazăr, referitoare la președintele României în funcție. Ca ministru nu găsesc explicația, am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției.

Al treilea punct pe care l-am reținut și cred că faptele reținute în sarcina procurorului-șef DNA sunt în egală măsură imputabile procurorului general, cel care este ierarhic superior și cel care avea și are obligația și competența de a coordona, îndruma, verifica, îndrepta eventualele abateri. Sunt enumerate în raport foarte multe situații în care procurorul general cu siguranță a luat act de abateri în activitatea DNA, dar nu a luat nicio măsură, nu a făcut nimic.

Am notat aici că prin declarații publice a aprobat activitatea desfășurată la DNA. Nu spune nimeni să nu aprobe, dacă așa stau lucrurile, dar este evident necesar să verifici dacă cele apărut în spațiul public sunt sau nu adevărate.

Am notat aici ignorarea situațiilor de criză, încercarea de minimizare a deficiențelor printr-un discurs public, care a încercat acreditarea altei situații decât cea rezultată din realitate. Vă dau numai un exemplu, s-a vorbit, se vorbește și statistică arată faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție, fapte care în opinia mea sunt deosebit de grave, oricât de mult am vorbi despre volumul de muncă și dificultatea soluționării în termenul legal, înainte de împlinirea termenului de prescripție.

Al cincilea punct. Inspecție Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. Raportul acela, care avea puncte pozitive și puncte negative, a ajuns la Secția de procurori de la CSM, se raporta la deficiențe de ordin managerial. Ce face Secția? Cu majoritate de voturi îl aprobă, dar după ce extrage pasaje din acel raportul al Inspecției Judiciare. Ce ne spune procurorul general vis-a-vis de acest demers? Să avem încredere în Secția de procurori, că va da o soluție corectă, temeinică și că statul de drept se consolidează.

Al șaselea punct. Am reținut discursuri publice, cu caracter eminamente politic, am reținut acuzații fără precedent, formulate de procurorul general la adresa autorităților statului, la adresa puterii legislative, a puterii executive. Vă fac trimitere și veți cât dvs. mai mult, măcar la acea activitate a Comisiei parlamentare și ce spune CCR, că orice cetățean e obligat să dea curs solicitării, dacă e magistrat comisia nu poate să îl întrebe de un dosar, i-ar încălca independența. Procurorul general spune că a fost un act de hărțuire din partea Parlamentului.

Vreau să vă spun un lucru, că există legislații penale în Europa care sancționează inclusiv penal prin incriminare, prin infracțiune, fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. E o încălcare a demnității, a prestigiului.

În al optulea rând, abdicarea de la garanții constituționale, precum respectarea prezumției de nevinovăție și a demnității umane.

În al 9-lea rând, contestarea deciziilor CCR în sensul nerespectării deciziilor CCR de către procurori. Dacă un cetățean care nu are instrucție juridică necesară poate să spună „o fi, nu o fi”, dar un procuror de rang înalt care să încurajeze nerespectarea deciziilor CCR, cred eu că este cu mult mai grav.

Al 10-lea rând. Neîndeplinirea proiectului de management care a stat la baza numirii sale în funcție. Scrie că vor lua toate măsurile ca cei care au funcții să le exercite legal, constituțional după ce le-au ocupat prin concurs, în condițiile legii, în realitate, dacă ne uităm pe statistică constatăm exact contrariul. În mandatul dânsului a crescut numărul delegărilor.

Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin programul de management – scăderea operativității în activitatea Ministerului Public. O serie întreagă de date statistice, pe care sigur le veți vedea și le veți evalua și analiza.

Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința realizării politicii penale. Ce spune legea? Că Ministerul Public trebuie să elaboreze și să prezinte ministrului Justiției propuneri în vederea diminuării criminalității. Prin urmare, procurorul general, sigur, a crezut că el face politică penală, spunând că nu e bine să reduci pedeapsa. Aici eu am repetat, procurorii, judecătorii, interpretează, aplică legea. Prin intermediul CSM, garantul independenței avizează legile Justiției, dar nu orice lege din România, că din păcate sunt mult prea multe. Rolul procurorului este de a interpreta, aplică legea.

Contestarea legilor de modificare a legilor Justiției, ulterior controlului de constituționalitate. Aici am mai multe exemple, vă dau doar unul singur. S-a discutat în spațiul public despre Secția specială. Procurorul general într-o fază incipientă și-a exprimat punctul de vedere, dar la un moment dat CCR a validat soluția ca fiind conformă cu legea fundamentală, și din momentul acela știm că deciziile Curții sunt obligatorii, iar tu ca procuror ești primul chemat să respecte legea.

Contestarea legilor de modificare a legilor Justiției, ulterior controlului de constituționalitate. Aici am mai multe exemple, vă dau doar unul singur. S-a discutat în spațiul public despre Secția specială. Procurorul general într-o fază incipientă și-a exprimat punctul de vedere, dar la un moment dat CCR a validat soluția ca fiind conformă cu legea fundamentală, și din momentul acela știm că deciziile Curții sunt obligatorii, iar tu ca procuror ești primul chemat să respecte legea.

O chestiune mai semnificativă. 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei, cu acele evenimente survenite și se deschide un dosar pentru soluționarea evenimentelor. Există un ordin al procurorul general care spunea că dacă ai luat un ordin de la Parchet și îl duci la ÎCCJ, nu poți să iei și un procuror, din simplul motiv că l-ai pune în situația să se întâlnească cu dosarul.La câteva zile după momentul acestei delegări, procurorul general își anulează propriul ordin. Termenii juridici au o proprietate foarte riguroasă.

Ajungem la protocoale, al 18-lea punct. Spunea că protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale.

Ne aducem aminte sintagma „cum să facem așa ceva, cum să apelăm la astfel de inginerii?”, când tocmai se semnaseră două protocoale cu o lună în urmă.

Tot legat de protocoale, această inadvertență în discursul public, „nu există, nu am semnat.

O normă juridică se interpretează în sensul legii fundamentale, în sensul asigurării funcționării autorităților, indiferent de rangul pe care autoritățile îl au. Loialitatea este definită foarte coerent printr-o bogată jurisprudență a CCR”.

 

Ministrul Justiției anunțase anterior pe contul oficial de Facebook că va susține o declarație de presă privind evaluarea procurorului general, pe care a început-o în luna august. Ulterior, ministrul a fost acuzat că evaluarea reprezintă o formă de presiune la adresa lui Augustin Lazăr,  legată de dosarul violenţelor de la protestul din 10 august. Tudorel Toader a negat acuzațiile.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2200362833541388&id=100007030777053

Amintim că pe 25 august ministrul a anunțat că declanșează evaluarea procurorului general. Tudorel Toader preciza atunci: ,,Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție!În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009.

Zilele acestea aflăm că în realitate a fost “desecretizat” un protocol “abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, “La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr…..din 04.02.2009”. Folosirea sintagmei “se abrogă”, arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative.Rezultatele evaluării, însoțite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile!”.