Ordonanța pentru modificarea Legilor Justiției a intrat în vigoare. Procurorii care nu au 10 ani vechime nu pot rămâne la DNA.

Guvernul a modificat ieri, prin ordonanță de urgență, cele trei legi ale Justiției. Ordonanța prevede, printre altele, creșterea vechimii în magistratură de la 8 la 10 ani pentru poziţiile de procuror general, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, pentru funcţiile de conducere din DNA şi DIICOT. De asemenea, procurorii care vor să acceadă în DNA sau DIICOT trebuie să aibă o experiență în profesie de minimum zece ani.

Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial astăzi, la mai bine de 30 de ore după ce a fost adoptată de Guvern.

Declarațiile Ministrului Justiției, Tudorel Toader, după ședința de guvern de ieri:

“Guvernul a adoptat OUG pentru modificarea și completarea unor acte normarive în domeniul Justiției. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiției. A fost promulgată și cea de-a treia lege a Justiției, care urmează să intre în vigoare mâine. Pentru corelarea uneia dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneția, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta OUG. Modificările aduse legilor Justiției se vor dovedi benefice pentru cetățeni, pentru suplimentarea garanțiilor drepturilor fundamentale.

Eu nu am mers la Comisia de la Veneția în aceste săptămâni de două ori pentru a negocia cum am auzit în spațiul public soluțiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei de la Veneția nici pentru a solicita și a lua aprobare pentru aceste soluții, în al treilea rând nu am mers la sediul Comisiei de la Veneția pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară.

În sinteză, care sunt principalele modificări: în primul rând, în ordinea pe care o veți vedea în OUG, se mărește vechimea necesară în profesie în magistratură pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, care în prezent sunt de 8 ani, deci durata minimă va fi de 15 ani. 

La Ministerul Justiției, când se fac acele interviuri pentru a se propune președintelui diferitele candidaturi pentru procurorii de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneția să dăm dovadă de mai multă transparență. Am preluat modelul de la CSM și, de la momentul intrării în vigoare a OUG, interviurile vor fi transmise în direct și vor putea fi văzute de oricine va fi interesat.

O altă modificare: Detașările de procurori, inclusiv în funcție de conducere, se realizează de către Secția de procurori a CSM, când este vorba de funcții de la Parchete de pe lângă Judecătorie, Tribunal, Curtea de Apel. Când este vorba de funcții la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT, detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României. Prin urmare, competența va reveni doar Secției pentru procurori a CSM, dacă vreți dvs., și pentru o abordare unitară. Dacă vreți să nu fie o abordare partajată. La funcțiile de bază, dacă vreți să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcțiile mai înalte, Parchetul General, DNA, DIICOT, decizia să fie unipersonală.

O altă modificare: Atât la DIICOT, cât și la DNA, crește vechimea în profesie pentru a putea accede la zece ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, DIICOT, va fi necesară o experiență în profesie de zece ani.

Se consolidează prin OUG și statutul procurorului detașat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi procurorul șef poate să îi revoce din structură, dacă le aplică cea mai redusă sancțiune – avertismentul. Am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA de către procurorul șef, în prezența celei mai mici sancțiuni. Aici e o prevedere care nu e de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori vor beneficia de drepturile procurorilor detașați în condițiile legii.

O altă prevedere care a stârnit multă dezbatere și, după părerea mea, absolut inutilă. Comisia de la Veneția a reținut prin diversele canale de informare din țară faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM-ului. Și ne scrie Comisia de la Veneția cât de necesar este ca reprezentanții societății civile să participe în plen cu drept de vot. Personal am înțeles care e cauza – dezinformarea. Cum poate să rețină Comisia de la Veneția așa ceva, câtă vreme Constituția spune că reprezentanții societății civile participă cu drept de vot numai la plen?  Cei doi reprezentanți ai societății civile au avut întotdeauna drept de vot, au participat întotdeauna la plen. Reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituție. Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară, dacă va fi cazul, se va efectua de către Inspecția Judiciară, după procedura comună pentru toți magistrații.

În același timp, decizia CCR, care clarifică raportul dintre ministrul Justiției și procurori, dintre ministrul Justiției și președinte, în procedura de numire. Personal, am un an și jumătate de când sunt ministru, nu am folosit niciodată acest instrument, să sesizez Inspecția Judiciară și îmi doresc, cât mai rămân ministru, să nu ajung la concluzia oportunității unui astfel de demers.

O altă modificare se referă la Consiliul Superior al Magistraturii. Forma pe care o modificăm prevede printre altele faptul că membrii CSM pot fi revocați printr-o procedură destul de laborioasă, dacă își pierd încredere celor care i-au ales. Încrederea este un factor de natură subiectivă, care nu poate fi cuantificat și atunci același lucru, același eveniment, în care eu pot să am încredere, altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea și aprecierea lui, dar această diferență subiectivă nu trebuie să se reflecte în statului unui demnitar, membru al CSM, care să poată fi revocat din acest motiv. Este și recomandarea Comisiei de la Veneția, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanți ai CSM-ului.

O altă modificare care, iarăși, am văzut în spațiul public multe dezbateri, multe luări de poziții. Nu am cuantificat dacă sunt mai mult critice sau pozitive. Se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019, adică data finalizării exercitării președiției rotative. Vorbim despre amânarea intrării în vigoare până la finalizarea președinției. Avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate, scurtate, lungite. Pot fi anulate pe motive de revocare. Speranța mea ar fi să subliniați diferența dintre a detașa pe cineva pe viitor și a-l menține pe cel detașat. Vreau să vă exemplific: prin faptul că la nivelul CSM s-a dat o hotărâre în acest sens, în care se stabilește, potrivit ceea ce am enunțat și eu, faptul că detașările în curs se mențin până la data expirării lor. Secția de procurori a CSM a dat aceeași interpretare, pentru că nici nu se putea altcumva.

Noi avem de la ministerul Justiției asimilați magistrați, care sunt detașați în alte demnități publice și să nu mă refer la zona diplomatică, să mă refer la externe și la Bruxelles, unde colegii mei pregătesc dosarele pentru temele de dezbatere în președinția rotativă a UE.

Mai avem la ministerul Justiției doi secretari de stat, două doamne, care sunt detașate. Pentru a elimina orice suspiciune, pentru a nu intra în conflict cu dispoziția, una dintre dânsele și-a dat demisia în cursul acestei dimineți.

Comisia de la Veneția spune că ar fi o problemă dacă s-ar pensiona procurorii la 20 de ani în activitate efectivă. Nu înseamnă că toți 2100, dacă legea intră mâine în vigoare, s-ar pensiona a doua zi. Probabil unii s-ar pensiona, alții ar lua decizii de pensionare și ar rămâne cu decizia, pe care să o folosească la momentul oportun. CCR a validat această soluție, că e treabă de oportunitate, nu de constituționalitate. Comisia de Veneția zice că este o problemă pentru că s-ar crea un deficit de personal. Pentru a ține echilibru între dorința unora dintre magistrați de a se pensiona, de a respecta decizia CCR, care a considerat soluția constituțională, de a răspunde preocupărilor Comisiei, s-a propus și s-a adoptat soluția amânării.

Poate fi o abrogare, poate fi orice soluție posibilă, dar nu este de resortul nostru astăzi. Se prevede că, pe viitor, apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători. CSM s-a adresat în scris Ministerului Justiției, cerând să amânăm intrarea în vigoare a acestei dispoziții, pentru că nu au cum să constituie complete din trei, din moment ce deja au deficit de personal.

În sistemul Ministerului Public, sunt procurori delegați, detașați. Eu astăzi când vă vorbesc nu pot să vă spun exact numărul lor. Problema este dacă delegările respectă cerințele legale și atunci se va face o radiografie a sistemului.

O altă modificare, de fapt e o corelare, interviurile care urmează să se desfășoare pentru procurorii cu funcții de execuție de la secția specială, va fi precum interviul de la ministerul Justiției, transmis în direct, arhivat, să aibă acces toți cei care sunt și vor fi interesați.

Sigur, legile Justiției, spuneam, ca orice lege, sunt și ele perfectibile. Probabil vor fi necesare și alte modificări, probabil realitatea va evidenția necesitatea și altor modificări. Dar încheiem spunând că am mers de două ori în săptămânile precedente la Comisia de la Veneția, cu draftul de OUG în mână. Nu m-am dus să cer aprobare, ci ca să discutăm coordonatele noii reglementări în acord cu standardele Comisiei, la care se raportează celelalte autorități de rang înalt.

Speranța mea este ca, în avizul final, să se constate faptul că, fie și parțial, România se racordează la standardele europene din această perspectivă a legilor Justiției și din perspectiva recomandărilor pe care le-au formulat în avizul prealabil“.

Update: În deschiderea ședinței, Viorica Dăncilă a declarat:

“Discutăm în ședința de guvern de astăzi un proiect de ordonanță de urgență prin care punem în acord cele trei legi ale justiției cu recomandările Comisiei de la Veneția. Această soluție a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului justiției, dl Tudorel Toader, cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, cât și în întrevederea avută cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. După cum știți, cele trei legi ale justiției au fost modificate de parlament, iar aceste modificări au fost validate de Curtea Constituțională a României și asigură o mai bună funcționare a sistemului de justiție în interesul cetățenilor. Ceea ce adoptăm astăzi în guvern reprezintă o armonizare a prevederilor legilor, astfel încât să răspundă cât mai bine situațiilor întâlnite în practică pentru buna desfășurare a actului de justiție. Justiția din România trebuie să fie garanția respectării și apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor, iar abuzurile și imixtiunile în înfăptuirea actului de justiție nu sunt și nu vor fi tolerate“.

Update 08.55: Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, publicată cu puțin timp înaintea începerii ei, nu se regăsește o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legilor Justiției.

Guvernul are programată o ședință luni dimineață, în care urmează să fie adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a fi puse în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Organizarea ședinței a fost confirmată vineri, de ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, fiind menționată ulterior și pe site-ul Guvernului. 

“Era programată o şedinţă la ora 9,00. În principiu este anunţată această dată, urmează să fie confirmată”, a spus Meleşcanu la Palatul Parlamentului.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat duminică seara că ministrul Justiţiei s-a aflat în cursul serii la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei care urmează să fie pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de luni, conform News.ro.

Și senatorul PSD Șerban Nicolae a spus că Guvernul ar trebui să respingă luni OUG pe Legile Justiției: Anulează toată munca din Parlament în materie de reformă a legilor.

“Cu cine s-a sfătuit domnul ministru? Pentru că cu noi nu s-a sfătuit, cu niciunul dintre cei care am lucrat trei ani la aceste legi ale justitţiei, nici Şerban Nicolae și Florin Iordache nu știu nimic. Pot să vă spun în premieră acum că la această oră domnul ministru se află la sediul partidului, într-o discuţie probabil acolo şi cu membrii noştri marcanţi şi cu cei din coaliţie”, a declarat Cătălin Rădulescu. 

G4Media a publicat un document ce conține proiectul de OUG pentru modificarea Legilor Justiției: pensionarea anticipată, după numai 20 de ani de activitate, a judecătorilor și procurorilor a fost amânată cu patru ani, până la 31 decembrie 2022. În cadrul proiectului, apar doar o parte dintre modificările solicitate de Comisia de la Veneția, printre care amânarea pensionării anticipate, după numai 20 de ani de activitate, a judecătorilor și procurorilor, până la 31 decembrie 2022.

Schimbarea modalității de numire și revocare a procurorilor șefi ai principalelor Parchete (DNA, DIICOT, Parchetul general) sau reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru investigarea magistraților nu sunt prevăzute.

Parchetul General a criticat duminică seara proiectul de ordonanță, susținând că poate duce la “încălcarea ordinii constituționale“.

“Dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru, există riscul ca aceştia să nu combată corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru”, mai adaugă Ministerul Public.

Pe data de 3 octombrie, ministrul Justiției declara că “Am primit acceptul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG”.  Tudorel Toader mai spunea că „Acolo unde putem veni cu modificări de natură să preia recomandările Comisiei de la Veneția, o vom face”.

Comisia de la Veneția a anunțat, de asemenea, că va publica o opinie privind amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală în sesiunea plenară din 19 octombrie. Va transmite și o opinie preliminară din iulie referitoare la amendamentele ce privesc statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM.

Vineri, pe 12 octombrie, Klaus Iohannis a promulgat Legea privind Statutul magistraților, ultimul act normativ din pachetul celor trei legi ale Justiției. Legea a fost contestată de mai multe ori la Curtea Constituțională, atât de șeful statului, cât și de Înalta Curte și de partidele din Opoziție. 

În sesizarea făcută de președinte la Curtea Constituțională, se arăta că, prin modul în care a fost dezbătută și adoptată, “Legea menționată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) și (3), ale art. 64 alin. (4) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Totodată, prin conținutul normativ, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor contravine normelor și principiilor constituționale”.

“Este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri şi care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Această lege încă ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, lipsite de previzibilitate. Aceste deficienţe pot afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi buna funcţionare a sistemului de justiţie.“, spunea Iohannis în iulie.

În aceeași zi, vineri 12 octombrie, Curtea Constituțională declara neconstituționale mai multe dintre modificările aduse Codului de Procedură Penală, după două zile de dezbateri, legea fiind nevoită să se întoarcă în Parlament.

G4Media notează că cele mai importante modificări dorite de Liviu Dragnea și declarate neconstituționale sunt:

– înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”;

– nulitatea probelor obținute nelegal;

– dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială;

– dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată;

– imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare;

– împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate;

– obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală.

Pe 13 iulie, Comisia de la Veneția a transmis un raport preliminar asupra Legilor Justiţiei, în care recomanda menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înființării unei secții de anchetare a magistraților, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor,  dar și eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Pe 19 iulie, președintele Iohannis a promulgat Legea privind organizarea judiciară, primul act normativ din pachetul Legilor Justiției. Iohannis solicita în mod expres Parlamentului României să reintroducă Legile în circuitul parlamentar și să le corecteze așa cum solicită Comisia de la Veneția.

Pe 4 octombrie, Iohannis a promulgat și Legea privind organizarea CSM, al doilea act normativ din pachetul Legilor Justiției. Președintele reitera că nu susține modificările aduse acestei legi și solicita din nou Parlamentului reluarea parcursului legislativ.