Ce au produs ultimii 30 de ani de antreprenoriat? 32% dintre afaceri, în mediul rural, dar pierdem cursa pentru business-urile viitorului.

Prosperitatea economică este distribuită mai echilibrat, dar afacerile românești – deși și-au dublat numărul față de anii `90 – rămân „prizoniere” ale sectoarelor tradiționale precum comerțul și construcții, în timp ce agricultura ultra – tehnologizată și zona high-tech rămân în urmă. În plus, stăm prost la capitolul digitalizare.

Studiul realizat de ING Bank România a analizat, în baza unor date de la Ministerul Finanțelor, evoluția mediului de business din România, în ultimii 30 de ani. Printre concluzii se numără și o constatare: aceea că numărul de companii din prezent este dublu față de cel de acum: 300.000 active în 1994, în timp ce în 2024 sărim de 800.000 de afaceri active.

Totuși, deși datele sunt impresionante pentru România, încă suntem sub media europeană. În timp ce media UE este de 84 de firme la 1000 de locuitori, România are doar 52 de firme la 1000 de locuitori.

 Afacerile au ieșit din orașe

Studiul relevă faptul că, în ultimii ani, activitatea de business a reușit să iasă din marile centre urbane. Astfel, dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate aici. Totuși, mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în orașe și municipii, din care aproape 19% sunt doar în București.

Vestea bună este reprezentată de faptul că, în prezent, avuția este mai bine distribuită la nivel național.

 „Veniturile au crescut constant între 2021 și 2023, creșterea a fost de 60% atât în urban cât și în rural. Ruralul întâmpină dificultăți în transformarea veniturilor în profit”, a explicat Alexandru Ghiță, Head of Research în cadrul companiei Datable.

 Repetenți la capitolul digitalizare

46,67% dintre oamenii de business chestionați în cadrul studiului spun că integrează la un nivel scăzut tehnologiile digitale în procesele lor operaționale. Totuși, 50,82% dintre respondenți folosesc tehnologia mult sau foarte mult, ceea ce indică o deschidere către digitalizare în rândul antreprenorilor.

În ceea ce privește tehnologiile specifice cu cel mai mare impact, instrumentele bazate pe inteligența artificială (23,55%) și serviciile de cloud computing (20,16%) sunt printre cele mai influente, urmate de soluțiile de analiză a datelor și inteligență de afaceri (17,58%) și software-ul CRM (15,97%).

Totuși, așa cum a remarcat în cadrul conferinței de lansare a studiului și oficialul BNR, Florin Neagu, companiile românești nu au reușit să migreze către sectorul high tech și au rămas în domeniile tradiționale, precum comerțul sau construcțiile.

„De-a lungul ultimelor decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul, construcții și servicii profesionale. Această distribuție sugerează că, deși anumite sectoare generează volume mari de venituri, doar câteva reușesc să transforme eficient aceste venituri în profit, reflectând diferențe în eficiența operațională și structura costurilor”, arată studiul.

Această realitate, alături de faptul că nici în privința angajaților nu sunt prea mulți români care să lucreze în domenii high-tech, ar putea naște vulnerabilități, a mai explicat Florin Neagu, director adjunct în cadrul BNR.

Studiul denumit „30 de ani de antreprenoriat” a fost lansat de ING Bank România și Impact Hub. Inițiativa vizează o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton, așa cum a evoluat acesta după căderea comunismului, și marchează 30 de ani de când ING este activă pe piața bancară din România.

Dacă vrei să afli mai multe informații din acest studiu, inclusiv profilul antreprenorului român, intră pe https://ing.ro/informatii-utile/ing-bank-de-30-de-ani-partener-al-economiei-romanesti.