Camera Deputaților a decis ridicarea imunității deputatului Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății și Tineretului în Guvernul Ponta. DNA îl suspectează că a luat mită 3,9 milioane de lei pentru a numi anumiți directori de spitale și pentru a aloca bani publici cu dedicație, spitalelor care aveau anumite contracte de achiziții.

Deputații au votat în favoarea cererii DNA de ridicare a imunității lui Nicolae Bănicioiu, deputat ales pe listele PSD, dar care acum face parte din partidul lui Victor Ponta, Pro România.  Votul a început puțin după ora 11:00, iar ”pentru” s-au înregistrat 202 voturi ” și ”contra” 12 voturi ”.

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a decis vineri să recomande plenului ridicarea imunității deputatului Nicolae Bănicioiu. S-au înregistrat 19 voturi “pentru” și 2 voturi “împotrivă”. Fostul ministru în Cabinetul Ponta a negat acuzațiile DNA, dar a precizat că este pentru ridicarea imunității „deoarece nu am nimic de ascuns și cred că totuși clarificarea cât mai rapidă a situației, va fi în interesul tuturor”.

Procurorii DNA au cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului Nicolae Bănicioiu pentru a putea fi cercetat într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență și luare de mită. Bănicioiu ar fi pretins, în perioada 2012-2014, când era ministru al Tineretului, 1,29 milioane de lei pentru a-și folosi influența și pentru a numi manageri de spital pe care doi oameni de afaceri îi puteau controla și pentru a aloca sume de bani spitalelor cu care aceștia aveau contracte. Bănicioiu (PSD) l-ar fi influențat pe ministrul Sănătății de atunci, Eugen Nicolăescu (PNL), să-i numească pe managerii respectivi.

Procurorii susțin că Bănicioiu ar fi primit mită de la aceiași oameni de afaceri și după ce a devenit ministru al Sănătății, în perioada 2014 – 2015, suma de 2,6 milioane de lei. Miza numirilor de manageri era alocarea de sume de bani către respectivele spitale cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.

Nicolae Bănicioiu era ministru al Sănătății în 2015, când a avut loc tragedia de la Colectiv. În primele zile după incendiu a refuzat trimiterea răniților la spitale din străinătate, susținând că marii arși pot fi tratați în România la fel ca în orice altă țară europeană.