Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă în care a respins, din nou, acuzațiile că ar fi făcut poliție politică și că a refuzat în două rânduri să elibereze un dizident anticomunist. Procurorul General a declarat că nu este ofițer, subofițer, agent sau colaborator al fostei securități sau al unui serviciu de informații.
„Episodul la care fac referire unele instituții de presă a fost prezentat în mod deformat și tendențios cu ignorarea explicațiilor pe care le-am mai dat. Atribuția acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Aceasta era, ca și acum, atributul instanței de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea condițiilor tehnice, realizarea unei fracții minime din pedeapsă și inexistența rapoartelor de sancționare”, a precizat Lazăr.
Procurorul General consideră că atacurile din presă au legătură cu depunere candidaturii pentru un nou mandat la conducerea Ministerului Public: „Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt determinate evident de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general”.
Întrebat dacă i-a în calcul demisia sau retragerea candidaturii pentru cel de-al doilea mandat, Lazăr a răspuns că nu are de gând. „Eu m-am înscris în această procedură nu ca să mă retrag, ci știind că am început niște proiecte care nu au fost făcute înainte”.
Principalele declarații ale lui Augustin Lazăr:
„Fac aceasta din respect pentru adevăr, o valoare care mi-a ghidat pașii. Munca procurorului este o continuă căutare a adevărului.
În ultimele zile câteva instituții de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete, e prima oară când mi se întâmplă așa ceva.
În acest context fac următoarele precizări: nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colaborator al fostei securități sau al unui serviciu de informații. Am făcut și eu armata ca orice bărbat la vremea lui, sunt rezervist al Armatei.
Sunt plin de mândrie că am fost genist la o unitate din Timișoara. Acest fapt este demonstrat de verificările din arhivele Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii și adeverințele eliberate.
Acte publice ce pot fi consultate. Activitatea unui magistrat a prezentat interes și mereu s-au făcut verificări, motiv pentru care nu am nicio emoție pentru nicio verificare din arhivele Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Anul trecut CSM a mai cerut o verificare, iar în februarie a venit ultima verificare cu ultima adeverință. În 82-89 am fost procuror stagiar, respectiv procuror criminalist la Alba Iulia, fără funcție de conducere. Nici o funcție de conducere, mapa profesională este la CSM, poate fi verificată, se vede că revoluția m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist.
Am lucrat în cadru legal iar activitatea a fost investigarea acelor fapte. Nu am instrumentat fapte penale vizând regimul comunist. Aceste fapte, infracțiunile contra securității, erau în justiția militară.
Episodul la care fac referire unele instituții de presă a fost prezentat în mod deformat și tendențios cu ignorarea explicațiilor pe care le-am mai dat. Atribuția acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Aceasta era, ca și acum, atributul instanței de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea condițiilor tehnice, realizarea unei fracții minime din pedeapsă și inexistența rapoartelor de sancționare.
Legea în vigoare atunci avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de condamnați. Liberarea condiționată e relativ la fel și în prezent, cu mențiunea că verificările sunt făcute de judecător acum.
Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt determinate evident de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general.
Atacurile mi-au dat prilejul de a reflecta asupra parcursului Ministerului Public. Rememorând dosarele și analizele pozitive ale activității procurorilor făcute de Comisia Europeană am ajuns la o concluzie.
Imediat după revoluție Justiția a făcut pași rapizi spre modernizare instituțională, profesionalizare. Șansa a făcut ca și pe noi să ne prindă această schimbare benefică. Practicile anterioare anului 1990, dintre care unele discutabile, cu o etică deficitară, au fost abandonate din primii ani ai democrației, fapt demonstrat de soluționarea dosar.
Regretatul Sorin Moisescu a avut intenția să exprime public o delimitare față de fostele practici ale procuraturii. Ar fi fost vorba de o declarație de principiu, deoarece Ministerului Public era deja o instituție bine modernizată.
Acum marcăm 30 de ani de la prăbușirea comunismului și cred că e momentul unei delimitări explicite. Prin urmare, în calitate de conducător al Ministerului Public doresc să exprim scuze instituționale pentru practicile discutabile înainte de 89.
Îmi exprim regretul față de dramele luptătorilor anticomuniști cărora le datorăm faptul că trăim în democrație.
Rolul președintelui comisiei de liberări condiționate era de a merge la grefă, era un proces verbal cu sinteza dosarului, calculul pedepsei, fracția și apoi rapoartele de pedepsire, dacă existau. Dacă nu scria că a dat dovezi temeinice de îndreptare.
În această comisie procurorul avea un vot ca si ceilalți membri. Fiecare evalua și era de evidență clară dacă se îndeplinesc sau nu condițiile. Era o lege deficitară din anumite puncte de vedere etice, dar era un cadru legal în care comisia avea o marjă de apreciere foarte scurtă”.
Reamintim că Augustin Lazăr și-a anunțat în martie candidatura pentru un nou mandat de Procuror General, deși Tudorel Toader încearcă de câteva luni să-l revoce din funcție.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.