Analiză. Riscul de tulburări civile a crescut în mai mult de jumătate din țările lumii, semnalând o perioadă viitoare de instabilitate globală accentuată alimentată de inflație, război și penuria de produse esențiale.

Potrivit Verisk Maplecroft, o firmă britanică de consultanță și informații privind riscurile, 101 dintre cele 198 de țări analizate au înregistrat o creștere a riscului de tulburări civile între al doilea și al treilea trimestru al acestui an, iar doar 42 de țări au înregistrat o scădere a acestui risc.

Indicele folosit de Verisk și citat de Insider se bazează pe mai mulți factori, inclusiv nivelurile inflației, modul în care țările răspund la disidență și cât de devastatoare ar putea fi tulburările civile asupra infrastructurii unei țări. “Deși au avut loc mai multe proteste de mare profil și la scară largă în prima jumătate a anului 2022, fără îndoială, ce e mai rău abia urmează”, au adăugat specialiștii Verisk Maplecroft.

În decembrie 2020, firma a proiectat că 75 de țări vor înregistra o creștere a riscului de tulburări civile până în august 2022, și a avertizat despre “o nouă eră a tulburărilor civile”. Între timp, realitatea a fost mult mai rea, cu 120 de țări asistând la o creștere a riscului.

 

În prezent, peste 80% din țările din întreaga lume înregistrează o inflație mai mare de 6%, iar riscurile socioeconomice ating cote critice. Aproape jumătate din toate țările analizate sunt acum clasificate în categoria de “risc ridicat sau extrem” și se așteaptă ca un număr mare de state să experimenteze o deteriorare suplimentară la nivel social în următoarele șase luni. Unele dintre națiunile cele mai expuse riscului de tulburări civile sunt țările cu venituri medii, care au avut fonduri pentru a oferi protecție socială în timpul pandemiei, dar acum se luptă să țină sub control inflația.

Dar și statele mai bogate din Uniunea Europeană se confruntă cu aceleași riscuri, cu posibilitatea ca nemulțumirea să crească în Elveția, Țările de Jos, Germania și Bosnia și Herțegovina, din cauza consecințelor războiului din Ucraina.

“Invadarea Ucrainei de către Rusia supraalimentează prețurile alimentelor și combustibilului și provoacă o criză a costului vieții pe tot globul”, transmit cercetătorii. “Cu toate acestea, cele mai grave efecte nu au început încă”. Între timp, deficitul de energie din Germania a dus la întreruperi de curent și la creșteri extreme ale prețurilor la energie. Autoritatea principală de reglementare a țării declarând că națiunea trebuie să reducă consumul de gaz, astfel încât să poată suporta iarna care vine.

Țările de Jos, care importă de obicei 15% din gazul său din Rusia, se confruntă, de asemenea, cu o dilemă referitoare la intensificarea forajelor în regiunea sa bogată în gaze, cu riscul de a declanșa cutremure care au afectat deja grav 26 de mii de locuințe.

Inflația va fi probabil resimțită mai puternic în următoarele câteva luni și este de așteptat să se înrăutățească în 2023, scrie Verisk: “Numai o reducere semnificativă a prețurilor globale la alimente și energie poate opri tendința globală negativă a riscului de tulburări civile”.

Raportul mai subliniază că în națiuni precum Peru, Kenya, Ecuador și Iran, populația a protestat din cauza creșterii prețurilor. Sri Lanka a înregistrat cea mai semnificativă scădere a stabilității guvernamentale, în urma protestelor masive față de cea mai gravă criză economică a țării din istoria modernă au dus la înlăturarea fostului președinte în iulie.

Pentru guvernele care nu pot să găsească o cale de ieșire din criză, este probabil ca represiunea să rămână principalul răspuns la protestele antiguvernamentale. Populațiile din Iran, alături de alte câteva state din Orientul Mijlociu, sunt în mod deosebit expuse la potențialele răspunsuri violente din partea serviciilor de securitate. Ceea ce inițial a început ca proteste determinate de probleme socioeconomice și de mediu în Iran, de exemplu, s-au transformat în proteste împotriva sistemului politic, la care Teheranul a reacționat în mod tradițional cu măsuri dure.

Dar reprimarea vine cu propriile riscuri, lăsând populațiile nemulțumite cu mai puține mecanisme pentru a-și canaliza disidența. În țările în care există puține mecanisme eficiente de canalizare a nemulțumirii populare, cum ar fi mass-media liberă, pragul peste care populațiile sunt dispuse să iasă în stradă este probabil să scadă.

Vremea este, de asemenea, un factor cheie. Dacă temperaturi mai scăzute decât de obicei ar lovi Europa toamna și iarna, ar exacerba o “criză deja gravă a energiei și a costului vieții”, iar dacă seceta se va accentua, prețurile alimentelor ar putea declanșa proteste în țările afectate. “Următoarele șase luni vor fi probabil și mai perturbatoare”, conchide raportul.

Analiza integrală la Verisk Maplecroft.

Foto: Pavel Stasevich | Dreamstime.com