Analiză Reuters. Miniștrii de Finanțe din UE, îngrijorați de impactul pandemiei asupra băncilor. Amânarea ratelor și suspendarea dobânzilor le-au tăiat profiturile, dar adevărata problemă o constituie un eventual val de insolvențe, după ce statele își vor reduce sau opri schemele de ajutor pentru firme și cetățeni.

Mulți bancheri cred că a trecut ce e mai greu, iar acum urmează relansarea economică. În acest timp, oficialii europeni își fac griji că problemele băncilor abia încep, pe măsură ce tot mai multe credite vor rămâne nerambursate. Într-un raport prezentat luni miniștrilor de finanțe din Zona Euro, aceștia sunt avertizați că există “o suferință corporativă la scară largă”, iar optimismul băncilor se bazează pe credința că guvernele îi vor ajuta pe împrumutați să își plătească creditele.

Fără acesta, un sfert dintre firmele din UE ar fi avut probleme financiare la finalul anului trecut, când suma creditelor suspendate de la plată în UE a ajuns la 587 de miliarde de euro, iar alte 289 de miliarde de euro au fost acordate sub forma unor credite cu garanție guvernamentală. Franța, Italia și Spania au emis garanții de stat de miliarde de euro, pentru ca firmele să poată împrumuta bani de la bănci, în timp ce Germania a preferat să le dea credite nerambursabile.

“Trebuie să evităm o creștere prea rapidă a numărului firmelor care intră în insolvență”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie, după întâlnirea de luni a miniștrilor de Finanțe. Potrivit Reuters, situația cea mai îngrijorătoare este în UK, unde o cincime din credite au fost suspendate la plată anul trecut. În Portugalia și Italia, procentul este de 12%, iar în Irlanda de aproximativ 10%. Deși după criza din 2010, 19 țări din Zona Euro au fost de acord să pună supravegherea creditelor în sarcina Băncii Centrale Europene, în continuare politicienii rămân în contradicție în privința unei soluții comune în cazul în care băncile se confruntă cu probleme.

Țările bogate, precum Germania, sunt reticente în fața unei soluții de solidaritate europeană, pentru că știu că de asta ar profita mai degrabă economii mai vulnerabile, așa cum ar fi cea italiană sau greacă. Eforturile depuse de Banca Centrală Europeană pentru a înființa o bancă care să preia creditele neperformante au făcut slabe progrese.

Între timp, mulți bancheri se declară optimiști, chiar dacă nu este foarte clar de ce: “Va fi lumină la capătul tunelului, problema este că nu știm unde se termină tunelul”, a comentat pentru Reuters președintele ING, Steven van Rijswijk.

Sursă : Reuters