Analiză Reuters. Controverse legate de concurența dintre ruși și occidentali, în cursa pentru un vaccin anti-Covid. Americanii se îndoiesc de eficacitatea vaccinurilor dezvoltate de Rusia și China, dar rușii au creat în realitate două vaccinuri. Unul dintre ele folosește același vector ca Harvard.

Adenovirusul Tip 5 (sau AD5) este un vector obținut încă din anii 70 din virusul răcelii obișnuite și el stă la baza vaccinurilor împotriva Sars-Cov-2, produse deja atât de CanSino Biologics din China, cât și de Institutul Gamaleya din Moscova. Chinezii și rușii au modificat acest vector, încercând să îi introducă informația genetică Sars-Cov-2. Potrivit Reuters, în vaccinul rusesc Sputnik V există și un al doile vector, mai puțin utilizat.

Explicație

Adenovirusurile sau vectorii sunt virusuri modificate genetic în laborator, care nu au potențialul de a se replica și de a provoca o infecție, dar poartă informația genetică a virusului țintă (împotriva căruia se face un vaccin) astfel încât să antreneze răspunsul imunitar al organismului împotriva aceluia.

Reuters a cerut părerea cercetătorilor de la Johns Hopkins University, care s-au arătat destul de nelămuriți în legătură cu cele două vaccinuri create de Rusia și China: “Nu sunt sigură care este strategia lor. Deja foarte mulți oameni au imunitate la Ad5. Poate că nu va avea o eficiență de 70%. Poate va fi de 40% și s-au gândit că tot e mai bine decât nimic, până apare altceva mai bun.”, a spus Anna Durbin, cercetător la universitatea americană.

Problema atunci când o persoană are imunitate la un adenovirus, chiar dacă acesta a fost modificat pentru a purta genele unui nou virus-țintă, este că există riscul ca organismul uman să recunoască ținta mai veche și să atace vectorul (inofensiv) în loc să atace noul virus. Estimările sunt că în China și SUA, aproximativ 40% din populație este deja imună la Ad5, iar în Africa procentul ar fi de 80%. Riscul este ca un vaccin bazat pe Ad5 să nu fie eficient pentru acești oameni.

Pentru a evita crearea unui vaccin cu eficiență mică, firmele occidentale au ales adenovirusuri mai puțin răspândite, sau metode diferite de livrare a secvenței genetice a noului virus. Spre exemplu Oxford University, care lucrează cu AstraZeneca, a preferat să recolteze un adenovirus de cimpanzei, în timp ce Johnson&Johnson a utilizat vectorul Ad26, o tulpină mai rară. Surprinzător sau nu, cercetătorii de la Moscova au folosit și acest adenovirus la crearea vaccinului lor.

Strategia rușilor este ceva mai complexă, Institutul Gamaleya dezvoltând în realitate două vaccinuri. Sputnik V constă în fapt în două doze ce vor fi administrate, prima fiind bazată pe Adenovirusul Ad26 (tulpina mai rară, aceeași folosită și de J&J) și abia a doua doză bazată pe Ad5, vectorul folosit și de chinezi și la care o bună parte a populației are imunitate.

Alexander Gintsburg, directorul lui Gamaleya, a declarat pentru Reuters că această strategie, în doi pași, încearcă să evite exact problema imunității și ineficienței. Cercetătorii de la Harvard, care lucrează la vaccinul J&J bazat pe același vector, Ad26, și-au exprimat scepticismul în legătură cu vaccinul rusesc, considerând că acesta nu a fost testat suficient și că nu a ținut cont de regulile de eficiență și de siguranță.

În această dimineață, Guvernul Statelor Unite a acuzat indirect Rusia că a încercat să fure cercetările institutelor occidentale care lucrează la vaccinuri împotriva Sars-Cov-2, prin atacuri cibernetice ale unor grupări de hackeri afiliați serviciilor de informații ale Federației Ruse. Raportul Agenției Naționale de Securitate nu precizează dacă aceste încercări au avut și succes.

Sursa: Reuters