Analiză. Prezența la alegerile parlamentare este, de regulă, semnificativ mai mică decât la cele locale sau prezidențiale. În ultimii 12 ani a depășit o singură dată 40%.

Indiferent de tulburările politice, sociale sau economice, prezența românilor la urne în alegerile parlamentare a fost întotdeauna mai mică decât la alte tipuri de alegeri, în primul rând din cauza modului diferit în care legislația permite prezența la urne.

Astfel:

• La alegerile prezidențiale și cele europarlamentare, toată țara este considerată o singură circumscripție și se poate vota oriunde, atât în țară cât și în Diaspora,
• La alegerile locale este necesară prezența în localitatea de domiciliu.
• La alegerile parlamentare se poate vota oriunde în județul în care se află localitatea de domiciliu, iar în Diaspora pot vota atât la secții cât și prin corespondență, numai cetățenii români care au domiciliul legal în străinătate.

Această ultimă prevedere legală face ca doar puțin peste 700 de mii de cetățeni români din străinătate să poată vota la alegerile parlamentare și, de aici diferența semnificativă de prezență între alegerile prezidențiale (sau europene) și cele parlamentare sau locale.

Spre exemplu, la alegerile din 2016, doar puțin peste 100 de mii de români au votat în Diaspora, dintre care mai puțin de cinci mii prin corespondență. Pentru comparație, la alegerile prezidențiale din toamna trecută, în afara țării au votat 944 de mii de români, un record absolut.

Evoluția prezenței la vot arată însă mari diferențe, în funcție de tipurile de alegeri, chiar și în decursul aceluiași an. Sociologii arată că românii sunt de regulă mult mai motivați sau mai interesați de alegerea primarului decât de alegerea parlamentului, în ultimii 12 ani fiind înregistrate diferențe de prezență la vot semnificative între cele două tipuri de alegeri.

Există multiple explicații ale acestui comportament, de la motivația personală a primarilor de a mobiliza alegătorii la locale și până la votul de listă, politic (în 2008 a fost nominal), la parlamentare, acolo unde alegătorul votează mai degrabă partidul, dar important rămâne faptul că atât legislația, restrictivă în ceea ce privește votul din afara țării, cât și abordarea partidelor sau a electoratului fac greu de trecut un prag de prezență de 7,5 milioane de voturi (sau 40-42%) la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că organizarea puterii în România, potrivit Constituției, dă Parlamentului cel mai important rol atât asupra puterii executive (Guvern/Președinte) cât și asupra finanțării autorităților locale.