CNN scrie că recentul atac asupra Capitoliului SUA a servit drept un semnal de alarmă: nu numai că anii petrecuți sub administrația Donald Trump au dus la divizarea profundă a țării, dar au transformat-o și într-un teatru de violență politică. Și Joe Biden recunoștea dificultățile, remarcând că SUA va trebui să “recâștige încrederea unei lumi care a început să găsească modalități de a lucra în jurul nostru sau fără noi”.
Sharon Squassoni, de la Institutul pentru Politică Internațională de Știință și Tehnologie al Universității George Washington, a declarat că Biden trebuie să recâștigarea încrederii prin diplomație și utilizarea expertizei sale în politică externă pentru a lucra cu țări precum Rusia și China, mai degrabă decât pentru a poziționa SUA în mod permanent împotriva lor.
Unul dintre evenimentele care au marcat divizarea s-a consumat când Trump a retras în 2018 SUA din tratatul nuclear încheiat de Barack Obama cu Iranul. La momentul încheierii, în schimbul unei reduceri a sancțiunilor economice, Teheranul a fost de acord să-și reducă cu 98% stocurile de uraniu îmbogățit și a plafonat nivelurile de îmbogățire la 3,67%. Până la retragerea decisă de Trump, Iranul se conforma. Dar fără SUA în acord, Iranul a revenit la vechile sale metode. Joe Biden se află acum sub presiune deoarece Iranul spune că nu va renegocia termenii acordului și va începe să se conformeze numai după ce SUA va micșora sancțiunile.
Așa cum Teheranul a folosit anii Trump pentru a-și consolida poziția pentru negocieri, la fel a făcut și Phenianul. Într-un congres al partidului de guvernământ, liderul Kim Jong Un a anunțat o listă ambițioasă de noi arme nucleare și rachete pe care le dorește pentru țara sa. După un început de război în relația Coreei de Nord cu SUA sub conducerea lui Trump – în care președintele a amenințat memorabil Phenianul cu butonul nuclear – liderul nord-coreean a reușit să obțină ceea ce tatăl său visase de ani de zile: o întâlnire cu un președinte american.
De când relațiile dintre Phenian, Washington și Seul s-au destrămat, experții în arme cred că Coreea de Nord și-a mărit arsenalul nuclear și de rachete. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), Coreea de Nord avea aproximativ 10 focoase nucleare în 2016, înainte de alegerile lui Trump. Acum are între 30 și 40. Există puține indicii cu privire la ce ar putea face Biden cu privire la acest aspect, luând în considerare că în mandatul lui Obama, când era vicepreședinte, nu a obținut progrese în acest sens.
În ceea ce privește Rusia, Trump a scos SUA din tratatul bilateral al Forțelor Nucleare cu Interval Intermediar (INF) după ce Rusia a testat o rachetă cu o rază de acțiune de 2.500 de kilometri. Singurul acord nuclear rămas între cele două țări este New START, care va expira pe 5 februarie, la doar 16 zile de la preluarea mandatului de către Biden. Ambele părți și-au exprimat dorința de a-l prelungi.Sursă: CNN
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.