Analiză CNN. În mijlocul tensiunilor ruso-ucrainene, UE și NATO au devenit mai unite ca niciodată. Amenințarea lui Putin a reușit, astfel, să întărească alianțele dintre oponenții săi.

În timp ce întreaga lume așteaptă cu neliniște să afle dacă președintele rus Vladimir Putin va ordona invadarea Ucrainei, diplomații europeni au realizat că, în culise, Uniunea Europeană și NATO au fost remarcabil de unite pe parcursul crizei din estul Europei. Un oficial UE a lăudat “nivelurile fără precedent de unitate și coordonare” care au “întărit alianța transatlantică”, pe măsură ce ambele instituții au lucrat cot la cot una cu cealaltă și cu SUA pentru detensionarea situației. 

Deși cele două instituții ar trebui să fie, în teorie, parteneri naturali, acest nivel de unitate nu a fost niciodată asigurat. Mai mult, relațiile dintre cele două organisme cu sediul la Bruxelles au fost tensionate în ultimii ani. Un moment în care relațiile s-au răcit considerabil a fost în 2019, când președintele francez Emmanuel Macron a spus că ceea ce “trăim în prezent este moartea cerebrală a NATO”, argumentând că Europa trebuie să înceapă să se considere o putere strategică, geopolitică.

Macron a fost cel mai puternic susținător al “autonomiei strategice” a Europei, un termen general folosit pentru a descrie independența diplomatică a UE față de marile puteri globale precum SUA și China. O cauză majoră a acestui impuls pentru autonomie a fost reprezentată de diferențele tot mai mari dintre statele membre UE și aliații tradiționali precum SUA și Marea Britanie, în contextul relațiilor economice și politice cu țări precum Rusia și China. 

În cele 27 de state membre ale UE există niveluri diferite de dependență față de investițiile chineze și de gazul rusesc. Unele națiuni ale UE sunt relativ relaxate în ceea ce privește colaborarea cu Moscova din motive economice, în timp ce altele, în special fostele națiuni sovietice, privesc cu mai multă îngrijorare ceea ce se întâmplă în Ucraina.

UE a depus, de asemenea, eforturi pentru a deține un control mai mare asupra propriei securități, inclusiv capacitatea de a activa “grupuri de desfășurare rapidă” de până la 5.000 de soldați, furnizate de statele membre pentru a aborda probleme specifice. Nu toate statele membre au fost încântate de idee, deoarece se tem că ar submina securitatea oferită de NATO.

Având în vedere aceste aspecte, o criză precum cea din Ucraina ar fi putut deveni un motiv de  diviziune în interiorul UE. Totuși, un înalt oficial NATO a declarat pentru CNN că situația din Ucraina a fost un “test practic” pentru modul în care ar trebui să funcționeze cele două grupări.

Oficialii NATO, care în ultimii ani au respins ambițiile globale ale UE, au recunoscut că Bruxelles-ul a jucat un rol pe care niciun alt organism nu l-ar fi putut egala în criză, referindu-se la elaborarea unui pachet pentru fonduri de sprijin, sancțiuni împotriva Rusiei și livrări de gaz de urgență.

Totuși, orice motiv de felicitări în capitalele europene poate fi prematur. Evident, situația de la granița ruso-ucraineană continuă să fie amenințătoare, iar răspunsul Occidentului nu l-a convins pe Putin să renunțe la ideea unui atac asupra Ucrainei. Cu toate acestea, după ani de ostilitate, UE și NATO au găsit o modalitate de a ajunge la un consens într-un moment de mare incertitudine. Și cu numeroase crize care se profilează dincolo de Ucraina, asta nu poate fi decât un lucru bun.

Analiza integrală CNN

Sursă foto: Anastasiia Guseva / Dreamstime