“În timpul programului de construcție navală de urgență din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a sprijinit armate masive din două teatre de război aflate la mii de mile distanță de casă, producția de construcții navale americane a atins un maxim de 18,5 milioane de tone anual, iar Statele Unite au încheiat războiul cu o flotă comercială care a cântărit 39 de milioane de tone“, a declarat Thomas Shugart, fost căpitan al Marinei SUA, în fața Congresului. “În 2019, pe timp de pace, China a construit peste 23 de milioane de tone, iar toată flota comercială a Chinei a ajuns la peste 300 de milioane de tone“, a mai spus Shugart.
În 2015, Marina Armatei de Eliberare a Poporului (PLAN) avea 255 de nave de luptă în flota sa, potrivit Oficiului de Informații Navale al SUA (ONI). La sfârșitul anului 2020 a ajuns să dețină 360, cu peste 60 mai mult decât marina SUA, conform unei prognoze a ONI, iar peste patru ani va avea 400 de nave de luptă.
Prin comparație, obiectivul actualului plan de construcție navală al US Navy, un obiectiv fără dată fixă, este pentru o flotă de 355 de nave, un dezavantaj numeric substanțial. Dar Marina SUA este mai mare, ca număr de trupe, cu peste 330 de mii de militari activi, în comparație cu cei 250 de mii ai Chinei.
Marina SUA are nave mai mari și mai grele, precum distrugătoare cu rachete ghidate și crucișătoare. Acestea oferă SUA un avantaj semnificativ în ceea ce privește capacitatea de lansare a rachetelor de croazieră. SUA au și 50 de submarine alimentate în întregime cu energie nucleară. China, în flota sa de 62 de submarine, are doar șapte care folosesc energia nucleară. Cei doi transportatori activi ai Chinei sunt alimentați în mod convențional și se bazează pe vechile modele sovietice. Aceste lucruri limitează raza de acțiune a navelor în sine, numărul de aeronave pe care le transportă, precum și cantitatea de muniție.
Planul Chinei provoacă tulburare la Washington, deoarece SUA se confruntă cu probleme economice și iar situația provocată de pandemie este mult mai gravă decât a Chinei. În plus, anunțul recent al Beijingului despre creșterea bugetului anual de apărare cu 6,8% a provocat îngrijorare printre specialiști.
“Forța de luptă a marinei chineze a crescut de peste trei ori în doar două decenii. Comandând deja cea mai mare forță navală din lume, Republica Populară Chineză construiește nave moderne, submarine, portavioane, avioane de luptă, nave de asalt de tip amfibie, submarine cu rachete nucleare balistice, spărgătoare de gheață și altele la o viteză alarmantă”, arată un raport din decembrie al marinei americane.
Companiile de stat chineze care realizează transportul comercial sunt, de asemenea, motoarele acumulării sale navale. Analiștii atrag atenția că șantierele navale comerciale pot fi folosite, la nevoie, pentru producția și repararea navelor marinei, sporind în continuare capacitatea Chinei de a genera noi forțe militare. De asemenea, ritmul în care China își suplimentează forțele militare marine redeschide subiectul pretențiilor sale teritoriale din Marea Chinei de Sud.
Analiza integrală pe CNN.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.