Agenția Europeană a Medicamentului a decis că vaccinarea cu AstraZeneca este sigură, dar legătura cu apariția trombozelor nu poate fi exclusă. Cere menționarea acestui risc în prospectul vaccinului.

”Vaccinul AstraZeneca este sigur și eficient”, a anunțat șefa EMA, Emer Cooke.  Ea a mai spus totodată, că va fi lansată o investigație suplimentară privind cazurile rare de reacții secundare semnalate, deoarece nu poate fi exclusă o legătură între vaccin și apariția cheagurilor de sânge. ”Am mobilizat experți europeni în tromboze si anomalii ale sângelui inclusiv din Marea Britanie pentru a analiza aceste cazuri rare”, a precizat Cooke.

Comitetul de siguranță al EMA arată în raport că:

• beneficiile vaccinului în combaterea amenințării COVID-19 (care în sine duce la probleme de coagulare și poate fi o boală fatală) continuă să depășească riscul efectelor secundare;
• vaccinul nu este asociat cu o creștere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge (evenimente tromboembolice) la cei care îl primesc;
• nu există dovezi ale unei probleme legate de loturi specifice de vaccin sau de anumite locuri de producție;
• cu toate acestea, vaccinul poate fi asociat cu cazuri foarte rare de cheaguri de sânge asociate cu trombocitopenie, adică niveluri scăzute de trombocite din sânge (elemente din sânge care îl ajută să se coaguleze) cu sau fără sângerare, inclusiv cazuri rare de cheaguri în vasele de sânge din creier (CVST).

”Acestea sunt cazuri rare – aproximativ 20 de milioane de persoane din Marea Britanie și AEM au primit vaccinul începând cu 16 martie, iar EMA a analizat doar 7 cazuri de cheaguri de sânge în mai multe vase de sânge (coagulare intravasculară diseminată, DIC) și 18 cazuri de CVST. O legătură cauzală cu vaccinul nu este dovedită, dar este posibilă și merită o analiză suplimentară”, se mai arată în raport.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a organizat ședința specială pentru a analiza dacă există o legătură între vaccinarea cu AstraZeneca și dezvoltarea reacțiilor adverse grave, inclusiv a formării cheagurilor de sânge, după ce Danemarca și apoi alte state europene au decis să nu mai folosească acest ser sau să suspende vaccinarea cu anumite loturi, până la investigarea eventualei legături între aceste aceste evenimente și vaccinarea cu serurile anti-Covid de la AstraZeneca.

România a suspendat de la vaccinare doar câteva mii de doze dintr-un lot de peste 80 de mii, același prezent și în Italia și care a decis să îl oprească de la vaccinare. Vaccinarea a continuat însă cu serurile dintr-un al doilea lot oprit de Italia și pe care îl are și România.

Pe 15 martie, 16 state europene au suspendat complet vaccinarea cu toate vaccinurile AstraZeneca, după ce Germania a luat această decizie, ca urmare a apariției unor cazuri de tromboză cerebrală, diferită și mult mai rară decât emboliile pulmonare raportate săptămâna trecută de Danemarca, Norvegia și Austria. 

România a decis să continue folosirea vaccinului AstraZeneca, iar, până miercuri, la noi în țară fuseseră vaccinate cu acest ser 252 de mii de persoane (aproximativ 15% din total). Argumentul a fost acela că și dacă se va dovedi o legătură între evenimentele medicale raportate și vaccinare, acestea sunt atât de rare încât continuarea vaccinării ar aduce mai multe beneficii decât întreruperea ei.

Din cauza conflictului companiei AstraZeneca și UE, în privința calendarului de livrări, dar și a eficienței mai mici în comparație cu celelalte seruri, încrederea europenilor în acest ser a fost de la început mai scăzută, iar după apariția problemelor de săptămâna trecută dorința europenilor de a se vaccina cu AstraZeneca s-a prăbușit.

Vaccinul Oxford-AstraZeneca a fost autorizat de Comisia Europeană pe 29 ianuarie. La scurt timp, mai multe state (între care și România) au anunțat că îl vor administra numai adulților cu vârste de până la 55 de ani, întrucât existau neclarități referitoare la eficiența acestuia