Comisia Europeană a publicat raportul bazat pe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) privind România. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a prezentat raportul MCV pentru România și Bulgaria. Raportul referitor la România este unul critic. Comisia cere suspendarea procedurilor vizând numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt și aplicarea Legilor Justiției modificate și Codurilor Penale.

Comisia Europeană a introdus opt noi recomandări:

„1. Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția”.

Frans Timmermans:

„Astăzi colegiul a adoptat raportul privind România și Bulgaria. Acest proces se referă la un angajament luat de cele două țări. Prima oară despre Bulgaria. Lupta împotriva corupției și în cazul Bulgariei și lupta împotriva crimei organizate. Astăzi vedem care este desfășurarea pentru ultimele 12 luni. Despre Bulgaria, o parte dintre cerințe au fost implementate, o altă parte nu. Trei din șase pot fi închise parțial. Bulgaria își menține pasul reformelor. Sperăm că putem închide mecanismul până la finalul actualului mandat al președinției. Nu e un deadline, dar ne propunem. Poate fi realizat dacă menține pasul. În momentul în care MCV-ul este implementat lucrurile nu se opresc. Trebuie să continuăm să monitorizăm progresele făcute.

În România, deși unii pași s-au făcut pentru implementarea recomandărilor, evenimentele din ultimele luni în anumite cazuri au și inversat progresele din ultimii ani. Dacă ne uităm la ultimii zece ani este un progres remarcabil, dar acum vedem forme de regres care sunt cu adevărat regretabile. Mai ales amendarea Legilor Justiției, independența magistraților, dar și probleme legate de corupție.

Avem opt măsuri care trebuie adoptate. Ce am indicat până acum Guvernului Român sunt în ton cu recomandările Comisiei de la Veneția. Guvernul României trebuie să revizuiască legile. Cerem suspendarea tuturor acțiunilor care își propun să înlăture cei mai importanți procurori.

Raportul vorbește și de mass-media. Presa este fundamentul unei democrații. Libertatea ei este esențială. Comisia a urmărit evoluțiile. Nu facem asta pentru a pedepsi. Facem asta pentru a ajuta, este dorința Comisiei de a pune capăt MCV-ului. Vom continua cu mecanismul și fac un apel pentru ambele părți să facă eforturi pentru a pune capăt MCV-ului. Din păcate trebuie să concluzionăm că în România în ultimele 12 luni am văzut foarte puțin progres”.

Comunicatul integral al Comisiei Europene:

„Comisia Europeană a adoptat astăzi, în contextul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), cel mai recent raport al său privind progresele înregistrate de România în direcția îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară și combaterea corupției.

Raportul publicat astăzi analizează evoluția situației din noiembrie 2017 până în prezent. În raport se constată că, deși România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluțiile recente au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetățenilor și al țării, cât și al UE în ansamblul său.”

În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiției, presiunea la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție, în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiției și combaterea corupției. În această privință, în raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acțiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție.

Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de președintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârșitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții. Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

1. Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017”.

Amintim că la dezbaterea din Parlamentul European privind situația statului de drept din România, premierul Dăncilă a declarat că acest mecanism ,,și-a ratat menirea”.

,,Există decizii judecătorești care arată cum s-au falsificat probe, cum s-au modificat transcrierile unor interceptări, cum erau șantajați martorii. Nimic despre asta în rapoartele MCV. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea. Cer să ni se spună cine a redactat rapoartele și a omis din rea credință sau neglijență aceste aspecte”, a declarat Dăncilă în data de 3 octombrie.

La aceeași dezbatere, Timmermans a spus că situația din România s-a deteriorat și că guvernul trebuie sa țină cont de opiniile Comisiei de la Veneția și de cele din raportul MCV. Deși autoritățile din România au susținut de mai multe ori în fața oficialilor europeni că recomandările Comisiei de la Veneția sunt respectate, ieri comisia Iordache a terminat dezbaterile pe OUG pentru modificarea legilor Justiției, nefiind respectată aproape nicio recomandare a Comisiei.

Amintim că la finalul lunii iunie, Tăriceanu acuza Comisia Europeană, într-un discurs în fața președinților Senatelor europene. ,,Din cauza politicii părtinitoare a CE, MCV a devenit un instrumen la nivel național de presiune asupra oponenților acestui sistem paralel cu statul de drept”, spunea liderul Senatului. Timmermans a reacționat spunând că ,,MCV-ul se bazează pe criterii care nu s-au modificat și care nu au fost încă îndeplinite de România” și că Comisia Europeană urmărește cu îngrijorare modificarea Codurile Penale.

Fostul negociator șef al României cu UE declara în luna iulie că ,,viitorul raport MCV va fi mai rău decât precedentele, un raport cu multe semne de întrebare”.

MCV-ul a fost instituit de Comisia Europeană ca o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia continuă să evalueze evoluția României și a Bulgariei pentru a le ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday