CCR a declarat neconstituționale mai multe dintre modificările aduse Codului de Procedură Penală. Legea se întoarce în Parlament.

Curtea Constituţională a dezbătut sesizările formulate de Klaus Iohannis, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de Opoziție asupra modificărilor aduse Codului de Procedură Penală. După deliberările care s-au desfășurat pe durata a două zile, joi și vineri, judecătorii CCR au ajuns la concluzia că mai multe prevederi din legea de modificarea a Codului sunt neconstituționale.

G4Media notează că cele mai importante modificări dorite de Liviu Dragnea și declarate neconstituționale sunt:

– înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”;

– nulitatea probelor obținute nelegal;

– dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială;

– dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată;

– imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare;

– împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate;

– obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală.

Comunicat integral CCR:

„În ziua de 12 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

A. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.4, pct.9, pct.24, pct.51, pct.56, pct.76, pct.104, pct.112, pct.113, pct.121, pct.123, pct.126, pct.133, pct.139, pct.158, pct.193, pct.204-205, pct.219, pct.235, pct.243-244, pct.245, pct.257, pct.259 și pct.266, precum și ale art.II alin.(1), alin.(2) și alin.(3) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secțiile Unite.

B. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 94 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România.

C. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de Președintele României.

Având în vedere obiectul celor trei sesizări, Curtea a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis următoarele:

I.  Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea Constituțională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a respins criticile referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituție, și a dreptului de inițiativă legislativă, prevăzut de art.74 alin.(4) din Constituție, și

2. Cu majoritate de voturi, a respins criticile referitoare la art.1 alin.(5) din Constituție, coroborat cu art.69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a admis obiecția și a constatat că următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale: art.I pct.5 referitor la art.8 alin.(2) în ceea ce privește sintagma ”sau procurori” din conținutul tezei a doua a acestei norme, art.I pct.6 referitor la art.10 alin.(2), art.I pct.9 referitor la art.10 alin.(5¹), art.I pct.11 referitor la art.15 în ceea ce privește sintagma „din care rezultă indicii temeinice”, art.I pct.16 referitor la art.25 alin.(4), art.I pct.24 referitor la art.40 alin.(4¹), art.I pct.29 referitor la art.61 alin.(1), art.I pct.30 referitor la art.64 alin.(5), art.I pct.39 referitor la art.77 în ceea ce privește sintagma ”probele sau”, art.I pct.40 referitor la art.81 alin.(1) lit.d) şi lit.g²) teza a doua, art.I pct.41 referitor la art.83 lit.b¹) teza finală, art.I pct.47 referitor la art.92 alin.(2) teza a treia, art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(7), art.I pct.49 referitor la art.97 alin.(4), art.I pct.51 referitor la art.102 alin.(2), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(2), art.I pct.53 referitor la art.103 alin.(4), art.I pct.55referitor la art.110  alin.(1), art.I pct.56 referitor la art.110  alin.(1¹), art.I pct.57 referitor la art.110  alin.(5), art.I pct.61 referitor la art.116 alin.(2¹), art.I pct.72 referitor la art.140 alin.(2), art.I pct.73 referitor la art.143 alin.(4¹), art.I pct.74 referitor la art.145 alin.(1) și (5), art.I pct.76 referitor la art.145¹ alin.(1) în ceea ce privește sintagma ”potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute” și alin.(2), art.I pct.81 referitor la art.148 alin.(1) lit.a), art.I pct.83 referitor la art.150 alin.(1) lit.a), art.I pct.84 referitor la art.152 alin.(1) lit.a), art.I pct.89 referitor la art.158 alin.(2) lit.a) și b), art.I pct.91 referitor la art.159 alin.(8¹), art.I pct.95 referitor la art.162 alin.(4) în ceea ce privește sintagma ”sau pentru care a fost obţinut ulterior mandat de percheziţie”, art.I pct.99 referitor la art.168 alin.(15¹) în ceea ce privește sintagma ”se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin.(9) și”, art.I pct.103referitor la art.171¹ alin.(1) și (2), art.I pct.104 referitor la art.172 alin.(4), art.I pct.107 referitor la art.172 alin.(12), art.I pct.109 referitor la art.175 alin.(1), art.I pct.112 referitor la art.178 alin.(5), art.I pct.121 referitor la art.211 alin.(2), art.I pct.123 referitor la art.214 alin.(1), art.I pct.126 referitor la art.215¹ alin.(7) și (8), art.I pct.133 referitor la art.220 alin.(1), art.I pct.139 referitor la art.223 alin.(2), art.I pct.154 referitor la art.249 alin.(4), art.I pct.158 referitor la art.250¹ alin.(1) și (2), art.I pct.179 referitor la art.276 alin.(5¹), art.I pct.190referitor la art.292 alin.(2), art.I pct.192 referitor la art.305 alin.(1), în ceea ce privește sintagma ”nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art.16 alin.(1)”, art.I pct.193referitor la art.305 alin.(1¹), art.I pct.195 referitor la art.307, art.I pct.213 referitor la art.335 alin.(1), art.I pct.219 referitor la art.341 alin.(6) lit.c), art.I pct.229 referitor la art.386 alin.(3), art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(2)-(4), art.I pct.235 referitor la art.406 alin.(2), art.I pct.238 referitor la art.425², art.I pct.239referitor la art.426 alin.(1) lit.i) teza a doua, art.I pct.240 referitor la art.426 alin.(2), în ceea ce privește referirea la lit.i), și alin.(4), art.I pct.243 referitor la art.438 alin.(1¹)-(1⁴), art.I pct.244 referitor la art.453 alin.(1) lit.f), art.I pct.245 referitor la art.453 alin.(1) lit.g) și h), art.I pct.257 referitor la art.538 alin.(2¹), art.I pct.259 referitor la art.539 alin.(3), art.I pct.266 referitor la art.598 alin.(1) lit.d), precum și art.II.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția și a constatat că următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate: art.I pct.4 referitor la art.4 alin.(3), (4) și (6), art.I pct.7 referitor la art.10 alin.(4¹), art.I pct.8 referitor la art.10 alin.(5), art.I pct.14 referitor la art.21 alin.(1), art.I pct.18 referitor la art.31, art.I pct.25 referitor la 47, art.I pct.44 referitor la art.90 lit.c), art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(1) și (4), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(3), art.I pct.64 referitor la art.125, art.I pct.68 referitor la art.138 alin.(12), art.I pct.69 referitor la art.139 alin.(1) lit.a), art.I pct.70 referitor la art.139 alin.(3),  art.I pct.71 referitor la art.139 alin.(3¹), art.I pct.79 referitor la art.146¹ alin.(5), art.I pct.85 referitor la art.153 alin.(1), art.I pct.93 referitor la art.159 alin.(14) lit.b) şi c), art.I pct.105 referitor la art.172 alin.(8¹), art.I pct.120 referitor la art.209 alin.(11), art.I pct.130 referitor la art.218 alin.(1¹), art.I pct.140 referitor la art.223 alin.(3), art.I pct.172 referitor la art.265 alin.(13) și (14), art.I pct.181 referitor la art.281 alin.(1) lit.b), art.I pct.188 referitor la art.287¹, art.I pct.189 referitor la art.290 alin.(1¹), art.I pct.204 referitor la art.318 alin.(15¹), art.I pct.205 referitor la art.318 alin.(16), art.I pct.227 referitor la art.370⁵, art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(1), precum și art.III.

3. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția și a constatat că dispozițiile art.I pct.236referitor la art.421 alin.(2) sunt constituționale în raport de criticile formulate.

4. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate cu privire la următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară: art.I pct.113 referitor la art.181¹ alin.(3) și art.I pct.183 referitor la art.282 alin.(2) și alin.(4) lit.a).

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrului și Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat în data de 18 iunie de Parlament, cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” şi o abţinere.

Şedinţa de plen în care a fost adoptat s-a desfăşurat în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, care între timp a ajuns la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză.

De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice.

Totodată, a fost introdus un nou articol, care prevede că „datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute”.

Acest lucru semnifică că, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală, etc. serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală, etc.

Într-o altă modificare, a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la șase luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ: “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim șase luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Opoziția a criticat dur noile modificări aduse Codului de Procedură Penală, și le-a contestat la Curtea Constituțională. Președintele USR, Dan Barna, spunea, după adoptare, că „România a devenit un rai al infractorilor, un stat în care furtul şi evaziunea fiscală sunt încurajate prin politica oficială penală a statului român. Dacă furi bani publici sau orice fel de bani şi faci evaziune fiscală şi spălare de bani nu mai poţi fi arestat preventiv.”

Și Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat demersul puterii. Șeful statului a declarat, după întâlnirea cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, că încercarea de modificare a codurilor penale este „inadmisibilă” și a anunțat că se va folosi de toate prerogativele funcției sale pentru a acționa.

În data de 10 iulie, legea de modificare a Codului de procedură penală a fost atacată la Curtea Constituţională, de către preşedintele Klaus Iohannis. Șeful statului i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, în care solicita ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată.

La rândul său, Ministerul Public a criticat modificările aduse Codului de Procedură Penală, deoarece nu s-a ținut cont de propunerile CSM şi ale asociaţiilor de procurori şi judecători. Parchetul General a analizat modificările și a identificat 33 de articole de lege care prezintă elemente de neconstituționalitate.

Pe data de 19 iunie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au sesizat Curtea Constituțională a României, în legătură cu modificările aduse Codului de Procedură Penală.