Klaus Iohannis: Am epuizat toate căile de contestare ale legii privind organizarea judiciară. Sunt obligat să o promulg.

Principalele declarații ale președintelui: 

Tema o reprezintă Legile Justiției, care au devenit cel mai dezbătut subiect public de când PSD se află la guvernare. Au început cu celebra ordonanță 13 și au continuat cu modificările legilor în Parlament. Suntem într-o situație delicată și asta numai din cauza modului în care coaliția a știut să legifereze într-un mod lipsit de transparență. Cu toate că au fost nenumărate semne de avertizare, au legiferat cum au dorit. Legiferează prost. Calitatea legiferării este proastă și rezultatul este foarte, foarte îngrijorător.

Timp de un an și jumătate, prin implicarea exemplară a românilor care au ieșit în stradă, prin eforturile opoziției și al meu, al președintelui, am reușit să ferim Legile Justiției de cele mai nocive modificări.

Legile adoptate în Parlament au fost supuse controlului constituțional și, până acum, Curtea a găsit în patru cazuri neconcordonanță, trimițând legile înapoi în Parlament pentru o necesară corectură.

Mai mult, asupra acestori legi s-a pronunțat și Comisia de la Veneția. Opinia preliminară arată fără echivoc că modificările afectează independența Justiției, încrederea cetățenilor în Justiție, eficiența ei și au un impact negativ asupra luptei anticorupție.

De fiecare dată când România a avut nevoie, Comisia de la Veneția și-a arătat disponibilitatea totală în a sprijini România în construirea unei democrații solide.

Concluziile Comisiei de la Veneția sunt extrem de îngrijorătoare. Documentele există, dar vreau să dau un simplu exemplu grăitor. Comisia spune că ansamblul modificărilor aduse afectează independența procurorilor și judecătorilor. Ori, așa ceva nu trebuie să se întâmple. Independența lor reprezintă fundamentul unei justiții corecte. De la acest principiu nu se poate să abdicăm. Este foarte clar că Legile Justiției trebuie revizuite și îmbunătățite urgent în Parlament.

România este membru cu drepturi depline în UE, dar din acest statut derivă evident și o serie de obligații, inclusiv în ceea ce privește funcționarea Justiției în spațiul european de Justiție. Este imposibil să construim un sistem care contravine normelor europene. Este imposibil să construim un sistem care ignoră valorile europene. O nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneția ar însemna exact acest lucru, ar echivala cu o îndepărtare de facto a României de la valorile europene.

Corelarea celor trei Legi cu opiniile Comisiei de la Veneția ne va ajuta să păstrăm nealterate valorile democrației.

În ceea ce privește demersurile făcute de mine, reamintesc că am cerut în mod repetat reexaminarea acestor Legi de către Parlament, am trimis sesizări la CCR și am sesizat Comisia de la Veneția. După finalizarea tuturor procedurilor, președintele este însă cel care trebuie să promulge. În acest moment, în privința Legii 304, care privește organizarea judiciară, am epuizat toate căile constituționale pe care le am la dispoziție și, prin urmare, sunt obligat să promulg Legea. Asta nu înseamnă însă că parcursul acestei Legi s-a finalizat. În virtutea atribuțiilor, solicit în mod expres Parlamentului României ca, imediat ce se reia sesiunea, să introducă Legile în circuitul parlamentar și să le corecteze așa cum solicită cei avizați. Este absolut necesar acest pas, este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri și care a primit un aviz negativ, inclusiv de la Comisia de la Veneția.  Această lege încă ridică multe probleme pe fond și conține dispoziții neclare, lipsite de coerență și previzibilitate.

Referitor la a doua dintre aceste legi, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, recent reexaminată de către Parlament, voi sesiza CCR cu solicitarea fermă de a ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția. Țin să atrag atenția parlamentarilor că loialitatea lor trebuie să fie față de alegătorii care i-au trimis în Parlament, să facă legi bune pentru România și pentru români. Loialitatea lor trebuie să fie față de români, care își doresc să rămână în Uniunea Europeană, care își doresc ca România să fie o țară respectată în lume.

Nu trebuie să devenim un exemplu negativ în Europa, făcând legi pentru ca anumiți conducători politici să scape de dosare. Niciun politician nu poate și nu trebuie să tranzacționeze în propriul său folos principiile pe care s-a constituit România democratică, după Revoluția din 1989. Niciun decident politic nu are mandat de la români să facă așa ceva. Faptul că cineva, sau un partid, a fost ales să conducă, înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români, și nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare.

În România, standardul legislativ nu poate fi dosarul penal al unui om politic. Standardul în materie de legiferare trebuie să devină respectul pentru normele de drept intern, european și internațional.