Parlamentul României a aprobat modificări ale Codului Penal într-un mod neobișnuit de rapid în această săptămână, revizuind legislația privind abuzul de putere, despre care criticii spun că vor avea efecte dăunătoare și de lungă durată asupra statului de drept din țară, scrie New York Times.
„Ceea ce se întâmplă în aceste zile ar putea fi numită dictatura majorității și dăunează profund democrației”, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă.
Iohannis se referea la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, care a trecut printr-o comisie parlamentară și ambele camere ale Parlamentului în doar trei zile: Camera Deputaților a votat cu 167 de voturi „pentru” și 97 „împotrivă” în favoarea schimbărilor, dezincriminând parțial abuzul în serviciu, la doar o zi după ce Senatul a adoptat-o în mod copleșitor.
Pentru a intra în vigoare, modificările ar trebui să fie promulgate de președintele Iohannis, o cerință care deschide calea pentru o luptă politică majoră. Partidele din opoziție, precum și președintele însuși, au promis să conteste noua legislație la Curtea Constituțională. Mii de persoane au protestat în București și alte orașe din România față de modificările adoptate.
Schimbarea legislativă vine la puțin mai mult de un an de la adoptarea unei ordonanțe de urgență care a dezincriminat fapte de corupție, ceea ce a dus la cele mai mari proteste din România de la căderea comunismului în 1989. Guvernul a făcut atunci un pas în spate, sub presiunea publică, dar a continuat să urmărească politici care să restrângă competențele instanțelor și procurorilor prin alte mijloace.
Conform noilor legi, procurorii trebui să dovedească faptul că funcționarii acuzați de abuz în serviciu au avut un benefiu direct, el sau rudele sale cele mai apropiate. În plus, orice caz care implică mai puțin decât echivalentul a 475 USD, salariul minim lunar, va fi scutit de urmărirea penală. De asemenea, pedepsele cu închisoare pentru abuz în serviciu au fost reduse la cinci ani de la șapte, iar condamnații cu vârsta peste 60 de ani vor putea efectua doar o treime din sentințe, înainte de a fi liberați condiționat.
Guvernanții susțin că modificările vizează stoparea abuzurilor din partea sistemului judiciar, dar opoziția susține că obiectivul este de a slăbi eforturile luptei anticorupție. România a depus eforturi susținute în lupta împotriva corupției de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, dar este încă considerată una dintre cele mai corupte state din blocul comunitar.
Sute de cazuri de abuz în serviciu, unele care implică politicieni de rang înalt, se îndreaptă spre instanțele din România și, cel mai probabil, vor fi afectate de noile măsuri. Acestea ar putea avea implicații imediate pentru un caz în special: cel al lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat și președintele Camerei Deputaților din Parlament.
Liviu Dragnea a fost găsit vinovat, în 21 iunie, de abuz în serviciu, pentru fapte comise pe când era președintele unui consiliu județean. Instanța l-a condamnat pe Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare, dar decizia nu este definitivă și poate fi atacată.
Dragnea este condamnat și într-un alt dosar, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.
Președintele Iohannis este un susținător vocal al eforturilor anticorupție ale României. În prezent, Iohannis este supus presiunii de a-l demite pe procurorul-șef anticorupție, Laura Codruța Kovesi, după ce ministrul Justiției a recomandat demiterea sa, iar Curtea Constituțională a decis, în mai, că președintele este obligat să-l revoce. Până în prezent, el a refuzat să acționeze și să-l demită, ceea ce ar putea deschide calea pentru suspendarea sa.
Citește tot articolul în limba engleză aici.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.