Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), al cărei mandat de șapte ani se încheie vineri, s-a declarat îngrijorată că Parchetul European va fi “distrus treptat pentru că își face treaba” și a criticat atitudinea unor oficiali europeni care se consideră deasupra legii. “La plecarea din funcție, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există acolo o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te poate auzi țipând». Din păcate, este adevărat”, a spus Kovesi. Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați, dar există finanțare doar pentru 180. Ea a mai afirmat că instituția primește bani pentru numai o treime din costurile serviciilor de securitate de care are nevoie.
Șefa EPPO a criticat și întârzierea revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea instituției, deși solicitase începerea mai devreme a acestui proces. În opinia sa, organizațiile criminale care fraudează bugetele naționale și bugetul Uniunii Europene se dezvoltă, în timp ce autoritățile europene consumă timp în discuții birocratice. Ea a criticat faptul că, în loc să se concentreze asupra combaterii criminalității organizate, instituțiile europene poartă discuții prelungite despre proceduri administrative și registre informatice: “Dacă există bani pentru a crea un nou registru electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”.
Kovesi a avertizat și asupra riscurilor pentru independența instituției, oferind exemple din Grecia și Polonia. În Grecia, Kovesi a criticat modul în care autoritățile au gestionat reînnoirea mandatelor procurorilor greci delegați de Parchetul European, pe care l-a descris drept cea mai evidentă încercare de intimidare a instituției. Procurorii europeni delegați desfășoară anchete în fiecare stat participant la EPPO, inclusiv în dosare care pot viza politicieni. Kovesi a avertizat că blocarea sau îngreunarea continuării activității acestora poate afecta independența Parchetului European și capacitatea sa de a investiga fraudele care implică fonduri europene. Ea a indicat acest caz drept un exemplu al presiunilor exercitate asupra instituției atunci când anchetele sale ating interese politice. În Polonia, deși EPPO a convenit că are nevoie de 24 de procurori delegați, numărul acestora este de numai 15.
“Cea mai importantă întrebare acum este dacă această activitate va continua. (…) Principala provocare pentru Parchetul European și, în special, pentru succesorul meu va fi să păstreze independența și credibilitatea instituției”, a declarat Kovesi. Ea a spus că a fost îngrijorată și de declarațiile unor candidați la funcția de procuror-șef european, unul dintre ei vorbind despre “normalizarea” instituției. “Pentru cineva ca mine, care a crescut în comunism, acest lucru este foarte îngrijorător. Un alt candidat, și mai grav, a vorbit despre menținerea unei distanțe egale între Parchetul European și toate partidele politice. Dar cum ar putea fi acest lucru compatibil cu independența instituției?“, afirmă Kovesi.
Întrebată despre oficialii europeni care nu răspund convocărilor procurorilor, Kovesi a reiterat că nimeni nu ar trebui să fie exceptat de la această obligație. Ea nu a confirmat însă dacă Ursula von der Leyen se numără printre persoanele la care se referea. Întrebarea despre von der Leyen a fost pusă după ce Politico a relatat că aceasta nu a dat încă o declarație în persoană în fața Parchetului European în cadrul investigației privind achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19.
În 2024, EPPO a preluat ancheta coordonată inițial de autoritățile belgiene, care vizează posibile fapte ilegale în legătură cu negocierile privind vaccinurile purtate de președinta Comisiei Europene cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Solicitat să răspundă informației potrivit căreia von der Leyen nu a dat o declarație în cadrul așa-numitului dosar Pfizergate, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat: “Comisia a cooperat în mod demonstrabil și pe scară largă cu Parchetul European, pentru a clarifica faptele și a evalua evenimentele. Acest lucru s-a făcut întotdeauna în numele președintei și cu sprijinul deplin al acesteia. Președinta a fost și continuă să fie foarte cooperantă în a răspunde tuturor întrebărilor aflate încă în discuție”.
Kovesi a respins și acuzațiile potrivit cărora EPPO ar acționa în scopuri politice, în contextul unor anchete care vizează politicieni și care se desfășoară înaintea alegerilor: “Dacă ni se cere să ne abținem și să nu facem nimic pentru că sunt alegeri în Europa, atunci nu vom mai lucra deloc”. Ea a subliniat că rolul procurorilor este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii îndreptățiți, nu să își adapteze activitatea în funcție de calendarul electoral.
Sursa: Politico
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.