Donald Trump susține că prin cererea adresată aliaților, de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a vrut doar să vadă cum reacționează aceștia. Se declară nemulțumit de reacția UK, dar susține că Marco Rubio ar urma să anunțe o listă de țări care ar sprijini SUA în operațiunile din Iran.

UPDATE, ora 21:30. În cadrul unei conferințe la Casa Albă, Donald Trump a susținut că solicitarea de sprijin militar pentru securizarea exporturilor de petrol din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, adresată europenilor și aliaților SUA din Pacific, a fost “doar o modalitate de a testa modul în care aceștia reacționează, iar nu pentru că avem nevoie de aceștia. Atitudinea mea este că nu avem nevoie de nimeni. Suntem cea mai puternică națiune din lume. Avem, de departe, cea mai puternică armată din lume. Nu avem nevoie de ei”.

Președintele american a continuat prin a spune că “este foarte nefericit și foarte surprins”, mai ales “de atitudinea Marii Britanii, dar și a premierului Keir Starmer, care au refuzat categoric” să trimită nave militare pentru securizarea Strâmtorii Hormuz. “Ne-au spus că avem o navă de dragare a minelor în zonă și că nu vor să o facă, cred că este îngrozitor. Am solicitat două portavioane pe care le au, iar el [Starmer] nu a vrut cu adevărat să răspundă solicitărilor”, a subliniat președintele american. Trump a criticat țările care nu s-au arătat “entuziaste” față de inițiativa sa.

Liderul de la Casa Albă a continuat prin a spune că “există sprijin din partea mai multor lideri” pentru operațiunile americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, însă fără a dezvălui identitatea acestora: “Aș vrea să le numesc, însă nu sunt sigur dacă și-ar dori acest lucru, având în vedere că ar putea deveni ținte”. Totuși, a adăugat că secretarul de Stat Marco Rubio va anunța în curând ce state vor sprijini eforturile SUA în Iran.

Trump a mai făcut câteva declarații și despre Mojtaba Khamenei, ales lider suprem al Iranului după uciderea tatălui său, la final de februarie: “Nu știm dacă este mort sau viu. Nimeni nu l-a văzut, ceea ce este neobișnuit. Mulți oameni spun că este grav desfigurat. Spun că și-a pierdut piciorul… și că a fost rănit foarte grav. Alții spun că a murit”.

O reacție la solicitarea lui Donald Trump a avut și cancelarul german Friedrich Merz, care a declarat: “Războiul din Iran nu este o chestiune ce implică NATO”. Acesta a adăugat că “nu dispunem de mandatul din partea ONU, UE sau a NATO, așa cum prevede legea. Prin urmare, a fost clar încă de la început că acest război nu ține de competența NATO”. Merz a spus că nici SUA, nici Israel nu s-au consultat cu Germania înainte de a iniția războiul din Iran, iar “de aceea nu se pune problema modului în care Germania s-ar putea implica din punct de vedere militar în această situație”.

Mai multe state NATO au solicitat explicații suplimentare de la Administrația Trump în ceea ce privește planurile militare legate de războiul împotriva Iranului, precum și cât ar mai dura operațiunea. Ministrul de Externe al Estoniei a susținut că aliații europeni își doresc să înțeleagă mai bine obiectivele strategice americane în Iran: “Care sunt obiectivele strategice, care este planul?”. Și ministrul polonez de Externe a susținut că SUA ar trebui să urmeze procedurile standard, dacă își dorește ca statele europene să răspundă la solicitările sale. “Dacă va exista o solicitare prin NATO, atunci, din respect și solidaritate față de aliații noștri americani, o vom analiza cu mare atenție”, a subliniat acesta.

UPDATE, ora 17: Germania respinge categoric solicitarea lui Donald Trump de a trimite forțe militare pentru securizarea Hormuz: “Nu este războiul nostru, nu noi l-am început. Trump se așteaptă ca o mână de fregate europene să facă ce puternica marină a SUA nu poate face? Washingtonul a declarat la începutul războiului că asistența europeană nu este nici necesară, nici dorită”. După ce Johann Wadephul, ministrul german de Externe, s-a arătat sceptic la ideea extinderii misiunii UE la Strâmtoarea Hormuz, ministrul german al Apărării a avut o reacție și mai dură și a respins categoric implicarea Germaniei în securizarea strâmtorii. 

“Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Ca ele să realizeze ceea ce puternica Marină a SUA, de una singură, nu poate realiza?”, a declarat luni la Berlin ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. “Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat Pistorius, care a spus că nu se așteaptă ca NATO să se destrame din cauza acestor divergențe.

Și purtătorul de cuvânt al guvernului german subliniază că acest conflict nu are nicio legătură cu NATO, iar Germania nu are intenția de a se implica în el: “Nici Statele Unite, nici Israelul nu ne-au consultat înainte de război, iar Washingtonul a declarat în mod explicit, la începutul războiului, că asistența europeană nu era nici necesară, nici dorită”, a spus purtătorul de cuvânt.

UPDATE, ora 15:30. Antonio Tajani, ministrul italian al Afacerilor Externe, a reacționat cu prudență la apelul lansat de Donald Trump. Șeful diplomației italiene a declarat că Italia susține consolidarea misiunilor navale ale Uniunii Europene în Marea Roșie, adăugând, totuși: “Nu cred că acestea pot fi extinse pentru a include Strâmtoarea Hormuz, mai ales că sunt misiuni antipiraterie și defensive”.

Și Grecia a semnalat că nu se va angaja în operațiuni militare în strâmtoare. 

Johann Wadephul, ministrul german de Externe, s-a arătat sceptic la ideea extinderii misiunii UE la Strâmtoarea Hormuz. Oficialul s-a referit la actuala misiune, de protejare a navelor comerciale care trec prin Marea Roșie, ca fiind “ineficientă”.

Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, a insistat pentru găsirea unei soluții diplomatice de redeschidere a strâmtorii. Ea a spus că, în weekend, a discutat cu Antonio Guterres, secretarul general al ONU, despre cum ar putea fi replicată în Strâmtoarea Hormuz inițiativa de exportare a cerealelor în Marea Neagră, care a fost încheiată în 2022, la câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina. 

Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, a declarat și el că țara sa nu va fi atrasă într-un război mai amplu. Într-o conferință de presă, a spus că lucrează cu aliații la un plan viabil de redeschidere a strâmtorii.

Știrea inițială:

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus, legat de solicitarea lui Donald Trump, că “acest lucru nu ține de aria de acțiune a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Hormuz”. Totuși, aceasta a precizat că statele UE vor discuta ce măsuri pot lua pentru a menține deschisă Strâmtoarea Hormuz, subliniind că “acest lucru este în interesul Europei”. Separat, miniștrii de Externe ai UE vor discuta, luni, despre consolidarea unei mici misiuni navale deja existente în Orientul Mijlociu însă, cel mai probabil, nu vor accepta extinderea rolului acesteia în zonă.

Marea Britanie, Franța și alte state se opun deschis sau se declară reticente față de ideea de a trimite nave care să însoțească petrolierele care ar urma să intre și să iasă din Strâmtoarea Hormuz, eventual să angajeze forțele iraniene care atacă aceste nave.

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a respins ideea unei intervenții militare navale, deși a transmis că guvernul britanic analizează alte opțiuni, precum trimiterea unor avioane militare sau drone de detectare și de neutralizare a minelor maritime. Totuși, UK are deja câteva fregate care se îndreaptă deja către estul Mediteranei, dar toate vor păstra o postură defensivă. Deja se află acolo distrugătorul HMS Dragon, înarmat cu rachete interceptoare antiaeriene, dar acesta are rolul de a apăra spațiul aerian al Ciprului, unde britanicii au o bază folosită tot pentru interceptarea dronelor și a rachetelor.

Franța a refuzat clar solicitarea lui Trump, spunând că își menține o poziție defensivă și că nu dorește să escaladeze conflictul generat de SUA și Israel, însă portavionul Charles de Gaulle se îndreaptă și el spre estul Mediteranei, la ordinul președintelui Macron, “pentru a apăra interesele europene din Orientul Mijlociu”. 

Între timp, Germania, deși nu a refuzat categoric solicitarea lui Trump, și-a exprimat reticența. Ministrul german de Externe a declarat că misiunea de a ajuta navele comerciale să treacă prin Marea Roșie “nu este una eficientă” și că este “foarte sceptic că extinderea misiunii Aspides [misiunea navală a UE în Orientul Mijlociu] în Strâmtoarea Hormuz ar oferi o mai mare securitate”.

În ciuda presiunilor exercitate de președintele american Trump de a trimite nave militare pentru redeschiderea traficul maritim, în urma blocadei impusă de Iran în Hormuz, nici aliații SUA din Pacific nu vor să intre în război. Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat în fața parlamentului că țara sa nu intenționează, în acest moment, să trimită nave militare în Orientul Mijlociu și a spus că SUA nu au formulat încă o cerere oficială de asistență. Ministrul Apărării a dat o declarație mai nuanțată: ”Ce putem face tehnic este una, iar dacă ar trebui să o facem în circumstanțele actuale, acestea sunt două lucruri foarte diferite”.

Coreea de Sud a transmis că monitorizează atent situația și că se va consulta cu ceilalți aliați, înainte de a lua o decizie, iar Australia a respins, de asemenea, explicit solicitarea SUA de asistență navală. “Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Hormuz […] Știm cât de important este acest lucru, dar nu ni s-a cerut acest lucru și nici nu contribuim la această acțiune”, a declarat ministrul asutralian al Transporturilor.

Reamintim, președintele american Donald Trump a avertizat că “viitorul NATO ar putea fi foarte rău”, dacă aliații nu vor ajuta la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului. Trump a declarat că se așteaptă la sprijin din partea “a aproximativ șapte state”, fără să le nominalizeze, dar a menționat că țări precum Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie ar trebui să trimită nave militare pentru a proteja traficul maritim. Președintele a subliniat că Europa și Asia depind mult mai mult de petrolul din Golf decât SUA și a sugerat că Washingtonul a ajutat anterior aliații, inclusiv în cazul războiului din Ucraina.

Donald Trump a mai spus că și China ar trebui să contribuie la securizarea exporturilor de petrol din Golf și a sugerat că ar putea amâna o întâlnire planificată cu liderul chinez Xi Jinping dacă Beijingul nu intervine. Aproximativ o cincime din petrolul mondial trece prin Strâmtoarea Hormuz, iar blocada a dus deja la creșterea prețului petrolului până la aproximativ 105 dolari pe baril, cu aproape 45% mai mult față de începutul conflictului din Orientul Mijlociu.

Surse alternative: The Guardian, Telegraph, CNN, BBC