BNR atrage atenția că inflația este încă la un nivel ridicat, dar se așteaptă să scadă lent în acest început de an. Totuși, anticipează încă o perioadă de creștere a inflației spre jumătatea anului. Pentru moment, a decis să mențină dobânzile de referință neschimbate.

Banca Națională a României a decis marți, 17 februarie 2026, să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, dar și să păstreze neschimbate dobânda pentru creditele de urgență acordate băncilor (7,50%) și dobânda la depozite (5,50%). Decizia vine într-un context complicat, în care inflația rămâne ridicată, iar economia României a intrat în recesiune la finalul anului trecut, arată BNR.

Inflația a coborât ușor la început de 2026, la 9,62% în ianuarie, de la 9,69% în decembrie. În luna ianuarie, s-au scumpit ușor combustibilii, țigările și legumele (sezonier). Deși nu au fost creșteri semnificative de prețuri față de decembrie (+0,8%), inflația anuală rămâne la un nivel ridicat ca urmare a unui efect de bază. Și inflația de bază (care exclude prețurile volatile) a rămas ridicată, la 8,5%, pe fondul costurilor salariale mari, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor.

Potrivit noii prognoze, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, va crește din nou în trimestrul al doilea, iar în trimestrul al treilea este așteptată o scădere mai abruptă, odată ce vor dispărea efectele majorărilor de taxe și ale liberalizării prețurilor la energie. Din a doua parte a anului 2027, inflația ar urma să revină în intervalul țintit de BNR.

Alte evidențieri ale BNR

• Pe ansamblul anului 2025, inflația a crescut puternic față de 2024, mai ales din cauza eliminării plafonării la energia electrică și a majorării TVA și accizelor din vară. Economia s-a contractat în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul anterior, după o scădere ușoară și în trimestrul III. Creșterea economică pe tot anul 2025 a încetinit la 0,6%.
• Vânzările din comerț au scăzut, producția industrială a fost în ușoară contracție, iar ritmul din construcții s-a temperat. În același timp, deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent a crescut doar ușor.
• Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă, dar mai lent, iar rata șomajului a coborât ușor în ultimul trimestru din 2025. Creșterea salariilor s-a temperat, însă costurile cu forța de muncă din industrie au crescut din nou. Sondajele arată că firmele sunt mai prudente cu angajările la început de 2026.
• Dobânzile din piața interbancară și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ianuarie, pe fondul unei percepții mai bune a investitorilor asupra riscului României, după rezultatele execuției bugetare pe 2025.
• Cursul leu/euro a oscilat, iar față de dolar leul s-a întărit spre finalul lunii, pe fondul slăbirii monedei americane pe piețele internaționale.
• Creditarea a încetinit – ritmul anual al împrumuturilor acordate sectorului privat a coborât la 6,2% în decembrie 2025, de la 6,8% în noiembrie.
• Există riscuri mari legate de consolidarea bugetară, de conflictele geopolitice și de tensiunile comerciale internaționale. În acest context, absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru susținerea economiei.