Ursula von der Leyen, vizată de o moțiune de cenzură în Parlamentul European. Eurodeputații de extremă dreapta susțin că au strâns destule semnături pentru acest demers împotriva șefei Comisiei Europene, pe care o acuză de lipsă de transparență și abuz în gestionarea fondurilor publice, în scandalul Pfizergate.  

Deputații de extremă dreapta din Parlamentul European au anunțat că au obținut suficiente semnături pentru a iniția o moțiune de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene. Inițiativa vine după ce Tribunalul UE a hotărât că executivul european a procedat greșit atunci când a blocat accesul la mesajele schimbate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer, înainte de încheierea unui contract pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid, în așa-numitul scandal Pfizergate.

Financial Times scrie că, deși este probabil ca von der Leyen să rămână în funcție, după votul care ar putea avea loc luna viitoare, acest lucru ar putea să o oblige să facă mai multe compromisuri atât parlamentarilor de stângă, cât și de dreapta. Inițiatorul moțiunii este europarlamentarul român de extremă dreapta, Gheorghe Piperea, care a declarat că aceasta ”are ca scop fundamental menținerea transparenței și asigurarea unui proces democratic corect și autentic”.

Piperea a recunoscut că șansele ca moțiunea să treacă sunt mici, dar consideră că aceasta oferă o ”oportunitate crucială pentru critici constructive și fundamentate la adresa președintei Ursula von der Leyen. Obligă comisia să abordeze preocupările și să ofere justificări”.

Moțiunile de cenzură sunt rare, dar pot avea consecințe, scrie FT. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat din cauza acuzațiilor de fraudă și a lipsei de transparență, chiar și după ce a obținut un vot de încredere. De atunci au mai fost doar patru moțiuni, însă niciuna nu a strâns numărul necesar de voturi.

Moțiunea inițiată de Piperea se bazează pe așa-numitul proces Pfizergate, însă critică și atitudinea șefei Comisiei Europene față de Parlamentul European, o plângere susținută și de europarlamentari de centru și de stânga, care consideră că aceasta ocolește adesea singura instituție aleasă direct din blocul comunitar și că este “prea îngăduitoare” cu guvernele țărilor din UE.

Sursă: FT