Wall Street Journal explică faptul că decizia de vânzare a reprezentat o lovitură pentru planurile Chinei, care intenționa să folosească aceste porturi strategice drept monedă de schimb în cadrul negocierilor cu Administrația Trump, pentru a obține concesii economice, comerciale sau geopolitice. În acest context, arată publicația americană, președintele Donald Trump a perceput acordul ca pe o victorie semnificativă în fața intereselor Chinei, iar Panama a devenit un simbol al luptei pentru supremație globală între cele două țări. În urmă cu două săptămâni, BlackRock, un uriaș fond de investiții american cu legături cu Donald Trump, a convenit să obțină de la compania CK Hutchison Holdings, cu sediul în Hong Kong, controlul celor două porturi, în cadrul unei tranzacții în valoare de 22,8 miliarde de dolari. Porturile vizate de tranzacție sunt Balboa și Cristobal, iar BlackRock cumpără o participație de 90% din acțiunile legate de acestea.
După cum relatează și Bloomberg, autoritățile chineze au primit instrucțiuni pentru a analiza atent acordul și a căuta soluții astfel încât să-l blocheze, “sau măcar să împiedice încheierea acestuia într-o formă favorabilă americanilor”. Totuși, opțiunile Chinei sunt limitate, deoarece toate activele implicate în vânzare se află în afara țării, iar tranzacția nu presupune vânzarea unora situate pe teritoriul Chinei. Companiile implicate sunt încrezătoare că acordul va fi finalizat, în ciuda opoziției Beijingului. Nemulțumirea lui Xi se raportează și la situația complicată a miliardarului Li Ka-shing, fondatorul CK Hutchison. Li este văzut ca un antreprenor care încearcă să-și reducă dependența de China, iar Beijingul vede acest lucru ca o mișcare împotriva intereselor sale. Veniturile obținute de compania sa în China au fost de 12% din totalul veniturilor companiei pentru 2024, față de 26% în 2015, iar jumătate din venituri au venit din afacerile din Europa și Marea Britanie.
În plus, mass-media pro-China a subliniat că vânzarea riscă să ofere rivalilor americani controlul asupra unei rute maritime foarte importante din punct de vedere economic și geopolitic. “Dacă firmele din Hong Kong închid ochii în fața acordului, este echivalent cu a oferi cuțitul rivalilor în acest punct de legătură strategic”, a scris ziarul pro-Beijing, Ta Kung Pao. Un comunicat al guvernului, publicat în același ziar, afirma că tranzacția și cei care o urmăresc “trădează și vând” întregul popor chinez. Declarația a fost republicată pe site-ul comun al Biroului de lucru din Hong Kong și Macao al Partidului Comunist Chinez și pe un site guvernamental, indicând că reflectă poziția oficială a Beijingului.
Acordul de 22,8 miliarde de dolari nu este încă finalizat, iar companiile implicate speră că vor semna înțelegerea până pe 2 aprilie. De asemenea, directorul executiv al Hong Kongului, John Lee Ka-chiu, a declarat marți că acordul a generat “îngrijorări” care merită o “atenție serioasă” și că se opune “utilizării coerciției și a presiunii”, făcând referire la Statele Unite.
Administrația americană a lansat mai multe avertismente conform cărora statul chinez controlează Canalul Panama, prin firmele prezente acolo. Într-un discurs pe 7 ianuarie, înainte să fie învestit, Trump însuși nu a exclus “acțiunile militare sau constrângerile economice” pentru a prelua controlul asupra căii navigabile. La final de ianuarie, noul secretar american de Stat, Marco Rubio, a transmis că intenția SUA de a controla canalul este alimentată de amenințarea directă a Chinei. Rubio spunea, la acel moment, că Beijingul ar putea cere guvernului să închidă canalul, în caz de conflict. CK Hutchison susține că acordul nu are legătură cu presiunile din partea Administrației Trump: “Tranzacția este de natură pur comercială”.
Sursă: The Wall Street Journal
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.