Studiu Oxford. Poluarea cu plumb, în urma exploatărilor miniere, a determinat numeroase probleme neurologice în timpul Imperiului Roman și, implicit, o scădere a IQ-ului colectiv la nivelul întregii populații europene, timp de 200 de ani.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea Oxford și publicat în Proceedings of the National Academy of Science (PNAS). Acesta arată că poluarea cu plumb din perioada cunoscută drept Pax Romana (perioada cea mai prosperă a Romei Antice, din 27 î.Hr. până în 180 d.Hr.) ar fi putut reduce coeficientul de inteligență al populației europene cu până la trei puncte. 

Cercetătorii au subliniat că deși nivelul ar putea părea mic, fiind raportat la întreaga populație europeană, este în realitate destul de mare. Mai exact, coeficientul mediu de inteligență al unui om este 100. O reducere de trei puncte nu ar avea un impact notabil asupra performanței cognitive a unei persoane, însă dacă întregul IQ mediu al unei populații scade cu trei puncte, aceasta poate influența capacitatea generală de rezolvare a problemelor complexe, de inovare și de adaptare. Expunerea la plumb este toxică și poate provoca o serie de boli și probleme de sănătate, mai ales dacă expunerea este prelungită sau în doze mari.

“Romanii au inventat betonul, apeductele și baza calendarului modern. Realizările lor ar fi putut fi și mai mari dacă creierul lor nu ar fi fost afectat de otrăvirea cu plumb”, se arată în studiu. Cercetătorii au explicat că expunerea la plumb este responsabilă pentru o serie de efecte adverse asupra sănătății, însă în cercetarea de față s-au concentrat doar pe efectele asupra dezvoltării cognitive. Pentru a afla cât de răspândit era plumbul în atmosferă în timpul perioadei romane, cercetătorii au examinat probe extrase din straturile de gheață, pentru a identifica nivelurile de poluare din Arctica între anii 500 î.Hr. și 500 d.Hr., adică de la ascensiunea Republicii Romane până la căderea Imperiului Roman de Apus. 

Cercetătorii au analizat în special izotopii de plumb din gheață, care pot arăta de unde provine metalul. Astfel, au descoperit că sursa principală a provenit din minerit și din topirea acestuia. Coordonatorii studiului explică faptul că, în Antichitate, poluarea cu plumb provenea în mare parte din mineritul argintului. Oamenii extrăgeau din mine galena (mineral din care se extrage plumbul și este, de asemenea, o sursă importantă de argint), din care, în urma topirii rezulta argintul, dar și plumb. Pentru fiecare 30 de grame de argint obținute, rezulta mult mai mult plumb, o mare parte fiind eliberat în atmosferă. Studiul a constatat că poluarea cu plumb provenit din minerit a început în timpul Epocii Fierului și a atins un vârf la sfârșitul secolului al II-lea î.Hr. la apogeul Republicii Romane. Apoi a scăzut brusc în secolul I î.Hr., în timpul crizei Republicii Romane, pentru ca în jurul anului 15 î.Hr. să crească din nou, ca urmare a ascensiunii Imperiului Roman.

Poluarea cu plumb a rămas ridicată până la Ciuma Antonină, din 165 până în 190 d.Hr., care a afectat grav Imperiul Roman. Conform cercetării, peste 500 de kilotone de plumb au fost eliberate în atmosferă în timpul celor aproape 200 de ani de existență a Imperiului Roman.

Datele din straturile de gheață din Arctica au arătat că vârful poluării cu plumb a fost atins la începutul anilor 1970. Atunci, poluarea a fost de 40 de ori mai mare decât în Antichitate. În ciuda acestui fapt, concluziile studiului demonstrează cum oamenii și-au afectat sănătatea timp de mii de ani prin activitatea industrială: “Pe măsură ce poluarea cu plumb a scăzut în ultimii 30 de ani, a devenit din ce în ce mai evident pentru epidemiologi și experți medicali cât de nociv este plumbul pentru dezvoltarea umană”.

Sursă: The Telegraph

Foto: Ryan Paul Ragnini | Dreamstime.com