În săptămâna dinaintea Crăciunului, liderii UE s-au reunit pentru a discuta și pentru a-și reafirma sprijinul față de Kiev. Reuniunea, prezidată de Kaja Kallas, noul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate și vicepreședintele Comisiei Europene, a avut scopul de a demonstra unitatea la nivelul blocului UE. The Telegraph subliniază, însă, într-o nouă analiză, că reuniunea este, în realitate, una istorică, pentru că demonstrează incapacitatea de a gestiona anumite probleme, cum ar fi războiul din Ucraina.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că “Ucraina este singura care poate stabili condițiile de pace”, iar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a-l sprijini pe președintele Zelenski și a amintit de progresele înregistrate în procesul de aderare a Ucrainei la UE.
De partea cealaltă, însă, premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat că “în cadrul UE nu există un consens, iar dacă nu există un consens, nu se poate acționa în numele Consiliului European”. Ideea a fost recunoscută și de președinta Comisiei Europene, care a subliniat că este necesar ca UE să afle mai multe despre planurile de viitor ale noii administrații Trump, odată ce președintele ales își va începe mandatul.
Analiștii The Telegraph spun că Europa nu a reușit să elaboreze o strategie robustă și independentă pentru a se pregăti de un nou mandat Trump, astfel încât să își reducă dependența de SUA. În aceste condiții, “soarta Europei – și a Ucrainei – rămâne legată de bunăvoința unui aliat care s-ar putea dovedi în curând de neîncredere”.
Acum, liderii europeni speră că Donald Trump va ajunge în curând la un acord de pace cu Vladimir Putin, însă nimeni nu ia în calcul posibilitatea ca acest lucru să nu se întâmple. The Telegraph arată în analiza sa că, pentru a ajunge la pace, Rusia trebuie să se așeze la masa negocierilor, ceea ce pare puțin probabil, având în vedere dinamica războiului din ultima perioadă.
Mulți analiști consideră, în contextul actual, că Putin va continua războiul cât timp economia îi va permite acest lucru. De asemenea, este luată în calcul și posibilitatea ca Putin să accepte totuși negocieri de pace, însă acest lucru nu garantează că Rusia va face propuneri acceptabile pentru Ucraina și aliații săi, iar acest lucru, considerat crucial de experți, pare să fie complet ignorat de Europa, în condițiile în care, pentru SUA, varianta cea mai simplă este retragerea.
Europa nu poate lăsa Ucraina să cadă în mâinile Rusiei, dar nu se poate baza nici pe susținerea necondiționată a SUA, astfel că trebuie să se revină la vechile principii ale păcii. În acest sens, The Telegraph amintește de apelul lui Woodrow Wilson din 1917 când președintele american a spus: “Numai o Europă liniștită poate fi o Europă stabilă. Nu trebuie să existe un echilibru al puterii, ci o cooperare a puterii, nu rivalități organizate, ci o pace comună organizată”. Principiile enunțe de Wilson și care ar putea fi valabile și astăzi nu sunt însă respectate de Occident, care “pare să fi abandonat aceste idei, adoptând în schimb limbajul puterii brute, echilibrul de putere și sferele de influență fiind termeni pe care îi auzim prea des”.
“Astfel de noțiuni cedează teren moral regimurilor autoritare, permițându-le să pretindă legitimitate acolo unde nu au. Respingerea principiului conform căruia un popor are dreptul de a-și determina propriul viitor echivalează cu abandonarea democrației însăși” se mai arată în analiza. Aceste lucruri sunt invocate de cei care susțin că“NATO s-a extins prea aproape de Rusia – Putin are dreptul să fie supărat”. Această ideea este însă specifică unei gândiri de secol XIX și nu de secol XXI, subliniază The Telegraph.
Ucraina și-a exprimat la urnele de vot dorința pentru un viitor mai aproape de Europa și departe de foștii săi stăpâni imperialiști, astfel că Putin nu are niciun drept să intervină cu forța, mai spun analiștii. ”Chiar dacă negocierile continuă, rezultatele ar putea fi într-adevăr sumbre. Rusia ar putea refuza categoric negocierile, lăsând Europa nepregătită să înarmeze Ucraina de una singură, în timp ce Trump își retrage sprijinul. Alternativ, Putin ar putea pretinde că vrea pacea, prelungind negocierile în timp ce războiul continuă, și să o ducă la o concluzie teribilă: cedarea unor teritorii fără garanții de securitate semnificative pe care Ucraina sau Europa ar putea fi nevoite să le accepte” mai scrie The Telegraph, care conchide prin a spune că întreaga situație este doar urmarea ezitării Europei de a ajuta Ucraina, nu doar moral și militar, ci și să câștige războiul decisiv.
Analiză integrală The Telegraph
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.