Volumul de memorii al Angelei Merkel, intitulat Freedom (Libertate) și apărut recent, este analizat în mod critic de Finanical Times, care arată că acesta ar fi arătat complet diferit, dacă Rusia nu invada Ucraina în 2022, zguduind din temelii toată moștenirea politică a fostului cancelar german, aflat la putere timp de 16 ani.

Un moment cu o importanță deosebită descris de Angela Merkel este summitul NATO de la București din anul 2008. Merkel a scris că, cu sprijin din partea președintelui francez de atunci, Nicolas Sarkozy, a avut câștig de cauză în fața președintelui american, George W. Bush, un susținător al integrării Ucrainei și Georgiei în alianța nord-atlantică. Ea a motivat că cele două state au nevoie de cel puțin cinci ani pentru a îndeplini toate criteriile de aderare și că Putin ar putea profita de intervalul mare pentru a acționa rapid și pentru a le ataca.

Pentru ea, formula din comunicatul emis la finalul summitului de la București, care stabilește că cele două țări sunt invitate să adere, dar nu prevede și un calendar concret în acest sens, reprezintă un compromis care a împiedicat alianța să se destrame. Totuși, arată analiza Financial Times, Merkel nu merge mai departe și nu face nicio corelație între această dispută și faptul că, patru luni mai târziu, Armata Rusă chiar a invadat Georgia. Practic, în memoriile sale, fostul cancelar nu ia în considerare că lipsa de hotărâre a NATO a fost interpretată de Putin ca pe o undă verde. Șase ani mai târziu, Armata Rusă invada peninsula Crimeea, care aparținea Ucrainei și, imediat după aceea, parțial și Donbasul. 

Despre Ucraina, Merkel vorbește mai mult referitor la invadarea Crimeei, din 2014. Ea a relatat că a avut o discuție telefonică cu Putin, pe care l-a întrebat “dacă omuleții verzi sunt de fapt militari ruși”, și își amintește că acesta din urmă a negat fără nicio ezitare. “O minciună fățișă”, a rezumat ea în câteva cuvinte. 

În privința negocierilor care au dus la Acordul de la Minsk, care ar fi trebuit să ducă la o înțelegere între Rusia și Ucraina, după invazia din 2014, Merkel rememorează “trucurile murdare ale negociatorilor ruși” și frecventele încălcări ale armistițiului. Ea notează starea de tulburare profundă a fostului președinte de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar, subliniază FT, cancelarul german nu a încercat în niciun moment să schimbe decizia liderului american, Barack Obama, de a renunța la formele de ajutor militar pentru ucraineni. În același timp, mai remarcă publicația, Merkel a fost un actor principal în strategia UE de sancționare a Rusiei, dar nu și când a fost vorba de resursele energetice rusești, atât de necesare Germaniei. 

Cel mai important lucru din memoriile sale sunt momentele pe care aceasta nu le-a descris – inaugurarea gazoductului Nord Stream 1, despre care Merkel a spus că l-a moștenit de la predecesorul său, Gerhard Schroder, fără a menționa că l-a și susținut pentru acesta într-o funcție importantă la compania rusă Gazprom. Ce-i scapă lui Merkel, consideră FT, sunt elementele de geopolitică: Polonia și Ucraina au criticat vehement proiectul Nord Stream, dar fostul cancelar german a considerat că acestea erau doar interesate să nu piardă taxele de tranzit ale gazelor rusești prin țările lor. 

Analiză integrală la Financial Times

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday