Politico arată, în cadrul unei analize, că o nouă retragere a SUA din Acordul de la Paris va avea un impact mai puternic decât acțiunea similară din 2017. Retragerea de acum ar fi mai rapidă și cu mai puțină reținere față de cea din 2017, iar SUA vor deveni unul dintre puținele state din lume care nu își asumă niciun angajament climatic.
Acordul de la Paris din 2015 a atras în jurul său aproape 200 de guverne care și-au asumat în acest fel angajamente de a reduce poluarea și încălzirea globală. SUA s-au retras din acord în 2017, în timpul președinției lui Trump, însă au revenit în mandatul lui Biden, în 2021. Din acel moment, Statele Unite s-au implicat activ în domeniu asumându-și o serie de angajamente, inclusiv acela că vor reduce emisiile la jumătate până în 2030, față de nivelurile din 2005. SUA au făcut progrese de atunci, însă sunt departe de a atinge obiectivul.
Astăzi începe summitul climatic COP29, în Azerbaidjan, iar în cadrul acestuia SUA sunt așteptate să ofere detalii legate de eliminarea treptată a combustibililor fosili și acordarea de ajutor în ceea ce privește clima pentru națiunile mai sărace. Totuși, discuțiile vor fi umbrite de preluarea mandatului de președinte de către Trump în ianuarie, ceea ce va afecta inclusiv finanțările pentru statele mai sărace, în condițiile în care SUA au cea mai puternică economie a planetei.
După câștigarea alegerilor săptămâna trecută, Trump nu s-a pronunțat clar dacă își menține planul de a retrage a SUA din Acordul de la Paris, însă în timpul cursei electorale, responsabili săi cu campania au promovat această idee. De asemenea, weekendul trecut a reiterat că, în opinia sa, “schimbările climatice sunt toate o mare păcăleală”.
Retragerea Statelor Unite din acord, chiar dacă nu ar mai crea aceeași panica precum în 2017, că și alte state i-ar putea urma exemplul, ar determina totuși unele țări să se întrebe cât efort ar trebui cu adevărat să mai depună pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, în condițiile în care al doilea cel mai mare poluator din lume nu ia măsuri în acest sens.
Politico arată că, probabil, după ce Trump va prelua mandatul în ianuarie, va depune o cerere la ONU pentru a se retrage din nou din acord. Spre deosebire de retragerea anterioară, aceasta va dura acum doar un an, față de trei, pentru a intra în vigoare. Dincolo de retragerea efectivă din pact, administrația Trump va ignora angajamentele luate în timpul mandatului lui Biden în ceea ce privește clima și va refuza să prezinte noi planuri pentru reducerea poluării cu carbon.
Politico, care citează un raport întocmit în iunie, subliniază că unii conservatori au pus bazele pentru ca Trump să meargă și mai departe și să scoată SUA din tratatul ONU din 1992. Acesta este cel care stă la baza întregului cadru pentru negocierile anuale privind clima la nivel global, iar retragerea SUA ar crea efecte și mai grave decât retragerea din Acordul de la Paris, întrucât poate afecta pe termen lung eforturile de a limita încălzirea Pământului.
Totuși, și dacă SUA s-ar retrage doar din Acordul de la Paris, țara va rămâne în afara discuțiilor internaționale despre extinderea energiei curate. Acest lucru i-ar permite Chinei să continue să depășească America în ceea ce privește panourile solare, vehiculele electrice și alte tehnologii verzi, subliniază Jonathan Pershing, un trimis special pentru schimbări climatice din timpul administraţiei Obama.
SUA au fost arhitectul Acordului de la Paris din 2015, care solicită celor 195 de țări care l-au semnat să prezinte planuri naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să furnizeze actualizări despre progresul înregistrat. De asemenea, solicită națiunilor mai bogate să plătească pentru proiectele climatice, dar nu există penalități pentru neaderarea la acord.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.