Cele două mari partide de pe scena politică americană au investit sume mari în videoclipuri și reclame electorale care să vizeze tinerii, în special pe cei din generația Z (cei până în 30 de ani, născuți începând cu jumătatea anilor ‘90 și până în 2012), în încercarea de a le atrage votul. Totuși, subliniază Euronews într-o analiză, acest proces se dovedește unul dificil, întrucât tinerii din această categorie de vârstă nu au o poziție omogenă vizavi de implicarea civică sau de viața politică.
Deși sunt mulți cei implicați în activismul politic, sunt numeroși și cei care își pierd încrederea în sistemul politic, fapt ce îngreunează încercările partidelor de a le atrage atenția. Generația Z va reprezenta un sfert din totalul populației cu drept de vot la finalul deceniului, conform unui raport al Centrului Național de Cercetare Socială. Din aceste considerente, este foarte important pentru partidele politice să aibă mesaje adecvate pentru această grupă de vârstă încă de pe acum, relatează publicația europeană.
O altă concluzie a raportului este că tinerii născuți începând cu a doua jumătate a anilor ‘90 sunt mai predispuși decât alte grupuri de vârstă să recurgă la acțiuni de nesupunere civică, pentru a-și manifesta convingerile. În acest context, EduBirdie, o platformă de lucru destinată mediului academic, a realizat un sondaj cu 2.000 de tineri americani, în urma căruia a aflat că opiniile politice sau cele pe teme sociale a 44% dintre respondenți sunt influențate de ceea ce văd pe rețelele sociale. Circa 60% dintre tineri au spus că informațiile din mass-media sau experiențele personale le influențează opiniile politice, în timp ce jumătate au răspuns că alt factor de influență sunt discuțiile cu părinții sau prietenii.
Generația Z este foarte interesată de problemele legate de schimbările climatice, incluziune, egalitate și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, însă au o reținere când vine vorba de exprimarea în public. Unul din patru respondenți nu și-a împărtășit opiniile politice cu nimeni, în timp ce 51% le-au împărtășit doar cu familia și prietenii. Șase din zece participanți la sondaj consideră că implicarea civică, prin proteste, mersul la vot, voluntariat sau campanii de conștientizare, ajută la schimbarea situației actuale, însă există și persoane care sunt de părere că eforturile lor nu fac o diferență, din cauza lipsei de încredere în capacitatea partidelor de a crea un viitor mai bun, în fața unor probleme copleșitoare precum inflația ridicată, dobânzile mai mari, nivelul ridicat al șomajului sau războaiele.
Avery Morgan, director al departamentului de comunicare la EduBirdie, consideră că Generația Z “se simte pierdută într-o lume care pare să scape de sub control. Acest sentiment de incertitudine stă la baza relației complexe a Generației Z cu implicarea civică. Generația Z se străduiește să vadă în ce fel votul lor face diferența în societatea de astăzi. Ei nu sunt neinformați sau dezangajați, ci din contră, ei sunt adaptabili și deschiși la schimbarea opiniilor”.
Morgan a marcat și schimbarea de abordare a candidaților la alegerile prezidențiale și a partidelor din spatele lor. De exemplu, vara trecută, atât Trump, cât și Harris și-au deschis conturi pe TikTok, iar la Convenția Națională Democrată, unde Harris a primit, formal, nominalizarea partidului, au fost invitați 200 de creatori de conținut. Inclusiv în România, toți principalii candidați la alegerile prezidențiale încearcă să obțină susținere pe rețelele de socializare, inclusiv pe TikTok.
Foto: Roman Samborskyi | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.