Raport. UE trebuie să aloce 20% din buget, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză. Trebuie să înființeze propria agenție de informații, similară cu CIA, și “o rețea antisabotaj”, pentru a se putea apăra eficient.

Raportul a fost întocmit de Sauli Niinistö, care a fost președintele Finlandei timp de un deceniu, la cererea Ursulei von der Leyen. Președintele Comisiei Europene i-a încredințat lui Niinistö misiunea de a găsi modalități prin care blocul comunitar se poate pregăti pentru eventualitatea unui război, dar și pentru alte crize de securitate. 

Oficialul a început prin a sublinia că UE ar trebui să cheltuiască o cincime din bugetul său comun pentru a face față unor astfel de situații, în condițiile în care intră într-o perioadă cu riscuri crescute din cauza tensiunilor geopolitice și a schimbărilor climatice. Recomandarea depășește cu mult bugetul actual, care este valabil până în 2027 și se ridică la 1,2 miliarde de euro, adică aproximativ 1% din PIB-ul UE.

Fostul președinte finlandez a scris în raport și că UE are nevoie să își creeze “un serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale. Este nevoie, de asemenea de o rețea antisabotaj, care să aibă strict rolul de a proteja infrastructura critică”. Scopul acestei agenții de informații ar fi protejarea țărilor de sabotaje și de spioni străini, care, spune acesta, operează în toate capitalele de pe continent.

Războiul din Ucraina a provocat haos în întreaga UE, iar numeroși diplomați au fost expulzați din capitalele europene pe fondul acuzațiilor de spionaj. Aliații occidentali fac deja schimb de informații – rețeaua Five Eyes leagă agențiile din Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit – și o astfel de agenție de informații, creată de UE, ar trebui să se concentreze pe utilizarea bună a informațiilor deja operaționale, argumentează Niinistö.

Niinistö a recomandat ca cetățenii europeni să fie instruiți să facă provizii de alimente și alte bunuri necesare cu care să poată rezista cel puțin 72 de ore. Pe lângă majorarea bugetului comun pentru apărare, fostul președinte a pledat și pentru investiții private în sectorul apărării și pentru modificarea regulamentului Băncii Europene de Investiții, astfel încât acesta să îi permită să investească în acest domeniu. Pentru a obține finanțare suplimentară, a sugerat că fondurile UE destinate competitivității ar putea fi alocate nevoilor de securitate. Oficialul a subliniat, însă, că nu recomandă o nouă datorie comună pentru apărare, la nivelul UE, contrar promovării ideii de diverse state membre precum Franța. 

Oficialul a mai spus că există multe arii în care UE trebuie să facă schimbări și să își consolideze pregătirea pentru conflicte, cum ar fi securitatea cibernetică și pregătirea militară. Concluziile lui Niinistö vor fi luate în considerare în cel de-al doilea mandat al lui von der Leyen, în care UE va avea primul său comisar pentru apărare.

Surse: Politico,  Financial Times