Meta testează o tehnologie de recunoaștere facială care detectează dacă fața unei persoane publice a fost folosită în mod neautorizat într-o reclamă sau într-o înșelăciune. Astfel, dacă există o potrivire în sistem cu pozele personalității, anunțurile vor fi șterse. Un test la nivel global va începe din decembrie, dar acesta nu va include țările UE.

Compania, care deține Instagram și Facebook, a anunțat că va începe testarea tehnologiei de recunoaștere facială cu un grup de 50 de mii de celebrități sau persoane publice din întreaga lume, în decembrie. Totuși, vor fi excluse Marea Britanie, UE, Coreea de Sud și statele americane Texas și Illinois, unde nu are autorizație în acest sens. 

Sistemul este conceput pentru a identifica dacă pozele persoanelor sunt folosite într-o înșelăciune (scam ads – reclame concepute pentru a convinge oamenii să trimită bani sau informații personale). Compania a declarat că primele teste, cu un grup restrâns, arată “rezultate promițătoare”. 

Celebritățile trebuie să aibă un profil de Facebook sau Instagram pentru a putea participa. Dacă sistemul Meta suspectează că un anunț este o înșelăciune, va compara imaginile din acesta cu pozele de pe profilul de Facebook al persoanelor implicate. În cazul în care există o potrivire și este considerat scam ad, anunțul va fi șters. 

“Acest proces se desfășoară în timp real și este mai rapid și mult mai precis decât verificările umane manuale, astfel încât ne permite să ne aplicăm procedurile mai rapid și să protejăm utilizatorii aplicațiilor noastre de escrocherii și celebrități”, a declarat David Agranovich, director pentru combaterea amenințărilor globale la Meta.

Prin această tehnologie, Meta va oferi, de asemenea, posibilitatea ca utilizatorii să încarce un video cu fața lor pentru a-și recupera contul, în cazul în care acesta a fost spart. În 2021, Meta a renunțat la utilizarea recunoașterii faciale, în special în cazul etichetării sugerate a utilizatorilor în poze ( persoanele din poze erau identificate automat de sistem și etichetate). Totodată, în luna august, compania a fost nevoită să plătească 1,4 miliarde de dolari statului Texas, pentru a soluționa un proces în care compania era acuzată că colectează ilegal date biometrice. 

Meta a fost supusă unor presiuni din partea politicienilor și autorităților de reglementare pentru a rezolva problema deepfake-urilor cu persoane publice, folosite în reclame false. Anterior, compania a fost dată în judecată de Andrew Forrest, un om de afaceri din Australia, deoarece nu a reușit să elimine știrile false în care era folosită o poză cu el.

Chiar și în comunitățile românești de Facebook au rulat luni de zile scam-ads cu politicieni, prezentatori de știri și chiar guvernatorul BNR, fără ca Meta să le poată opri.

Surse: The Guardian, Reuters