Reuters a documentat sute de cazuri de agresiuni rezultate în urma unor conflicte între oameni pe teme precum alegerile, drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+ și războiul din Orientul Mijlociu, din 2021 și până în prezent. Incidentele analizate de Reuters au variat de la bătăi, conflicte spontane, acte de vandalism, însă singurele cazuri de mortalitate s-au înregistrat în timpul tentativei de asasinat asupra lui Donald Trump, în iulie, când au murit atacatorul în cauză și un spectator.
În Pennsylvania, un bărbat a atacat un grup de persoane de la un miting de susținere a Kamalei Harris, lovind cu pumnul inclusiv un bărbat de 74 de ani. Într-un alt caz, din statul Michigan, o persoană care nu îl susține pe Donald Trump a călcat cu un ATV un bărbat, în vârstă de 81 de ani, care monta un panou în curtea casei drept susținere pentru fostul președinte. Recent, un bărbat a fost arestat pentru că a atacat cu cuțitul un poștaș care lipea afișe pentru campania Kamalei Harris.
Reuters evidențiază faptul că aceste evenimente s-au înmulțit din 2016, din timpul primei campanii prezidențiale a lui Trump. În 2021, au fost înregistrate și confirmate 93 de cazuri de violență politică, urmate de 79 în 2022 și 76 în 2023. Directorul Common Ground USA, un ONG care analizează modalitățile de a reduce diviziunile politice și culturale în America, susține că violența este considerată, din ce în ce mai mult, ca fiind parte din politică, iar “disputele ar putea escalada și ar putea deveni chiar o normalitate, mai ales în perioadele în care au loc alegeri”.
Experții avertizează că atmosfera încărcată din jurul alegerilor prezidențiale din 2024 a creat o situație extrem de volatilă. Acest lucru este alimentat și de Donald Trump, subliniază aceștia, deoarece fostul președinte folosește adesea “o retorică incendiară, amenințând că își va judeca dușmanii politici și că va desfășura armata” împotriva progresiștilor, numindu-i “inamicul din interior”. “În acest context, americanii încep să considere violența drept “o componentă a modului în care se face de fapt politica”, mai arată Reuters. De altfel, Trump însuși a refuzat să excludă posibilitatea unor violențe dacă va pierde în noiembrie. Întrebat de jurnaliștii revistei Time în aprilie dacă se așteaptă la proteste violente după alegeri, el a răspuns: “Dacă nu câștigăm, știți, depinde”. El le-a spus susținătorilor săi că orice pierdere în cursa din acest an ar fi rezultatul unei fraude.
Cele 300 de cazuri identificate de Reuters au fost culese din înregistrările a mii de violențe ce au avut loc după atacul din 2021 asupra Capitoliului. Majoritatea acestor date au fost agregate de un grup de cercetare specializat în analizarea actelor de violență, dar experții avertizează că numărul lor ar putea fi mult mai mare, deoarece, pentru moment, nu a fost dovedită motivația din spatele unor violențe. Jurnaliștii agenției evidențiază că nu există date guvernamentale privind violența politică după 2020, iar aceste cazuri sunt documentate de universități, instituții de presă și grupuri de cercetare. Spre comparație, arată Reuters, amploarea violențelor de acum este la același nivel cu cel din anii 1970, când Statele Unite au trecut printr-un val semnificativ de violență motivată politic, în contextul unor tulburări sociale și politice majore.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.