După ce a invadat Ucraina, în februarie 2022, Rusia a întrerupt livrările de gaze către Europa prin gazoductele Yamal și Nord Stream, care până atunci erau două puncte strategice pentru securitatea energetică a Uniunii Europene. În acest context, dependența blocului comunitar de resursele rusești a devenit o vulnerabilitate, iar țările membre au căutat alternative, se arată în analiza Politico.

Țările cu ieșire la mare și-au dezvoltat infrastructura de gaze naturale lichefiate, pe care le aduc din SUA și Norvegia, în timp ce țări din est au încheiat contracte cu alte țări, cum sunt Turcia sau Azerbaidjan. Astfel, din 2021 în 2023, ponderea importurilor de gaze rusești, în mixul de energie al UE, a scăzut de la 40% la 8%, potrivit statisticilor citate de publicația americană. Totuși, nu același lucru l-au făcut țările din centrul continentului, mai precis Austria, Ungaria și Slovacia, care încă primesc gaze din Rusia, chiar prin Ucraina, în baza unui contract care va expira la finalul anului și pe care autoritățile de la Kiev au transmis de mai mult timp că nu-l vor prelungi. 

Din motive politice și pragmatice (de ordin financiar), cele trei nu au renunțat la livrările din Federația Rusă. Politico pune în vedere că perspectiva va reprezenta o dilemă costisitoare și chiar ar putea afecta întregul continent, din cauza efectului de undă de șoc. În continuare, analiza se concentrează pe schimbările pieței energetice europene, după declanșarea războiului.

În luna februarie, deci la doi ani după ce Rusia a invadat Ucraina, Austria a anunțat că încă este dependentă, în proporție de 98%, de importurile de gaze din Federația Rusă. Și Slovacia a primit milioane de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce relațiile comerciale ale Ungariei cu Rusia se extind în întreg sectorul energetic. Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că posibila întrerupere a fluxului de gaze prin conductele Ucrainei ar reprezenta o “incertitudine majoră” pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru Republica Moldova.

Mai concret, țările care încă își bazează aprovizionarea pe Moscova cumpără la prețuri mici, pentru că nu au nevoie de intermediari, astfel că nu cresc costurile: “Dacă acest flux este întrerupt, cele trei sunt conectate la restul Europei, deci va fi posibil să se aprovizioneze. Dar în loc să fie la capătul din față al conductelor, vor fi la cel din spate”, a declarat Samantha Gross, director al Inițiativei pentru Securitate Energetică și Climă din cadrul Brookings Institution.

Această reconfigurare ar presupune încheierea de noi contracte și ar trebui puse la punct noi rute, fie pentru GNL adus pe mare, fie prin gazul furnizat prin conducte. Costurile ar fi substanțiale, încheie Politico. Dacă Austria și Slovacia au purtat discuții cu Turcia, Ungaria ar putea să continue să aducă gaz din Rusia via Serbia, care nu este membră a Uniunii Europene și care are poziții apropiate de ale Rusiei. Toate aceste soluții vor avea un preț, fie că e vorba de mai mulți bani plătiți pentru GNL sau de continuarea dependenței de resursele rusești. 

O altă soluție ipotetică ar fi ca infrastructura ucraineană să continue să pompeze gaz către cele trei țări din centrul Europei, dar să-l aducă din Azerbaidjan. Totuși, analiștii au semne de întrebare cu privire la capacitatea țării din Caucaz de a produce suficient.

Analiză integrală la Politico 

Foto: Denis Shevchuk | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday