“Deși calculatoarele nu pot gândi, pot imita funcții precum memoria sau învățarea. Cei doi laureați, primul din SUA și al doilea din Canada, au folosit instrumente din fizică pentru a dezvolta metode care stau la baza machine learning-ului de astăzi”, a transmis comitetul. Mai concret, Hopfield a inventat o structură care poate stoca şi reconstrui informații, iar Hinton a identificat o metodă care poate recunoaște elemente caracteristice într-un tip de date.
Rețelele neuronale artificiale (RNA) sunt modele de circuite inspirate din rețelele neuronale biologice, cu toate că au o structură diferită. Ele sunt formate din așa-numiții neuroni artificiali, conectați între ei prin legături care imită sinapsele și prin care circulă informație, sub formă de semnale numerice. Cu tot mai multe operațiuni și prin dezvoltarea RNA, o astfel de rețea își îmbunătățește performanțele.
Pe lângă recunoașterea internațională, cei doi vor împărți suma de 1,1 milioane de dolari. Luni, americanii Victor Ambros și Gary Ruvkun au fost premiați pentru realizările în domeniul medicinei, mai exact pentru descoperirea micro-ARN-ului și rolul său în reglarea genelor. Miercuri, va fi decernat premiul pentru chimie.
Premiile Nobel pentru medicină, fizică, chimie, literatură și pace au fost înființate prin testamentul filantropului suedez Albert Nobel.
Surse: Reuters, Comunicatul Comitetului
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.