Analiză Reuters. Alegerile prezidențiale de luna aceasta din Republica Moldova, dar și referendumul pentru aderarea la UE, au implicații globale. Vor arăta dacă țara a rămas sub influența Rusiei sau dacă se îndreaptă spre occident.

Situată între Ucraina și România, stat membru al UE, Moldova a oscilat zeci de ani între Occident și Kremlin, iar alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie (și referendumul aferent privind relațiile mai strânse cu UE) ar putea fi cruciale pentru a decide viitorul acestei țări, spun analiștii. Deși există susținători ai ideii de aderare la UE, există, de asemenea, și un efort uriaș al Kremlinului de a împinge Moldova în direcția opusă, arată Reuters într-o analiză.

La sfârșitul lunii septembrie, când campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind relațiile cu Uniunea Europeană din Moldova a intrat în ultima sa lună, clădirile guvernamentale din Chișinău au fost vandalizate, după ce persoane necunoscute le-au stropit cu vopsea roșie și galbenă. Acest eveniment s-a produs în aceeași perioadă în care o serie de documente falsificate ale guvernului și ale UE care au început să se răspândească pe rețelele sociale locale. Tot atunci, posturile de televiziune oficiale din regiunea transnistreană separatistă, susținută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizație pro-rusă din Moldova a făcut apel la președintele rus Vladimir Putin “să protejeze etnicii ruși din această regiune, prin toate mijloacele disponibile”.

Ca țară, Republica Moldova este mult mai mică decât Ucraina, cu o populație de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, iar Vladimir Putin, președintele rus, încearcă să obțină influență nu prin atacuri militare, ci prin intermediul rețelelor de socializare și prin sprijinirea actorilor politici locali pro-ruși. Analiștii Reuters atrag atenția asupra faptului că această tactică a fost folosită și în Ucraina, dar și în Georgia, pentru a împiedica aceste state să îmbrățișeze Europa de Vest și SUA.

Alegerile din Moldova de pe 20 octombrie și cele din Georgia de pe 26 octombrie – ambele foste țări URSS –  au o importanță majoră, pentru că rezultatele vor reflecta dacă Rusia își consolidează sau își pierde controlul asupra acestor țări din apropierea sa.

Oligarhul Ilan Șor, descris cândva drept “omul Moscovei în Moldova”, trăiește acum în Rusia, după ce a fugit de arestul la domiciliu. A folosit rețeaua Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari pentru a vota împotriva modificării constituției și a legăturilor mai strânse cu UE. 

Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susține propunerea de apropiere de UE, în timp ce aproximativ 24-35% se vor opune. În iulie au început discuțiile oficiale pentru aderarea Moldovei la UE, în timp ce discuțiile privind aderarea la NATO au făcut mai puține progrese, pe fondul scepticismului populației. 

Al doilea tur al votului prezidențial ar putea aduce însă surprize. Sondajele arată că Maia Sandu se va confrunta, cel mai probabil, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susținut de partidele pro-ruse, inclusiv de cele legate de Șor.

Canalele pro-ruse din Moldova au sugerat în mod repetat că, dacă președintele pro-occidental Maia Sandu va fi realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina. Țara se confruntă deja cu o penurie de energie cauzată de bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene, de care depinde în prezent. Zvonuri răspândite online includ și faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând bazate pe aerodromurile moldovenești.

Dar orice s-ar întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât și Șor, au probabil un joc mai lung în minte. Modul în care se desfășoară asta ar putea avea implicații globale, conchide Reuters în analiza sa.

Analiza integrală la Reuters