Elveția și Italia și-au redefinit granița în zona muntelui Matterhorn din Alpi, pe o porțiune de o sută de metri. Din cauza topirii ghețarilor, punctul de delimitare “s-a deplasat”.

Guvernul central al Elveției a transmis, într-o comunicare de presă, că “secțiuni importante ale frontierei cu Italia sunt delimitate de bazinul hidrografic, de liniile de creată ale ghețarilor sau de straturile permanente de zăpadă. Aceste formațiuni se schimbă, din cauza topirii ghețarilor”.

Această situație este valabilă și în cazul bazinului hidrografic care delimitează Elveția de Italia, în zona muntelui Matterhorn. Mai concret, ghețarul Theodul de la baza muntelui și-a pierdut aproape un sfert din masă, între 1973 și 2010, ceea ce a dus la expunerea rocilor de sub straturile de gheață și la modificarea liniei de drenaj a apei.

Din această cauză, guvernul elvețian și cel italian au fost nevoite să-și redeseneze frontiera pe o porțiune de o sută de metri, în jurul reperelor Testa Grigia, Plateau Rosa, Gobba di Rolli și Rifugio Carrel, o cabană montană la 3.800 de metri altitudine. Deocamdată, guvernul de la Roma încă nu a semnat oficial documentul.

În zona afectată se regăsește și populara stațiune de schi Zermatt, a cincea cea mai mare din Europa. 

În context, agenția națională de cartografie a Elveției a transmis că frontierele cu Italia, Franța, Austria, Germania și Liechtenstein trebuie modificate destul de frecvent. 

În munții Alpi, conform unor studii recente, ghețarii se topesc în ritmuri amenințătoare. În vara lui 2022, 11 turiști au murit în munții Dolomiți ai Italiei, striviți de o bucată uriașă de rocă și gheață. Temperaturile în lanțul montan cresc cu circa 0,3 grade Celsius în fiecare deceniu, de două ori mai mult decât media la nivel global și, potrivit oamenilor de știință, ghețarii din Alpi vor pierde până la 90% din masa de gheață până la finalul secolului, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse drastic.

Surse: The Telegraph, Euronews

Foto: Elpis Ioannidis | Dreamstime.com