Politico scrie, într-o analiză bazată pe un raport întocmit de un grup de experți, că, în contextul războiului din Ucraina, Elveția, țară care și-a declarat neutralitatea în urmă cu 500 de ani (în 1515), “ar trebui să își regândească poziția”. Concret, aceștia cer implicarea Elveției și colaborarea cu UE și NATO, pentru a crea “o capacitate de apărare comună”.
Printre experții care au elaborat raportul se numără diplomați, un fost șef al armatei elvețiene și fostul director al Conferinței de Securitate de la München. Aceștia au prezentat concluziile Ministrului elvețian al Apărării și Securității, Viola Amherd, iar Politico scrie că recomandările vor sta la baza întocmirii strategiei de securitate a Elveției pentru 2025.
Experții nu au sugerat ca Elveția să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, se arată în analiză, dar au îndemnat la legături mai strânse cu alianța militară și cu UE în ceea ce privește pregătirea comună, apărarea împotriva rachetelor balistice și exercițiile bilaterale și multilaterale. De asemenea, solicită mărirea cheltuielilor pentru apărare, de la 0,76% din PIB la 1% până la finalul deceniului. În prezent, Elveția cheltuiește mult mai puțin decât orice membru NATO, cu excepția Islandei, care nu are armată.
Războiul din Ucraina, care a început în februarie 2022, a adus o schimbare majoră a peisajului de securitate al Europei. “De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, neutralitatea a devenit din nou un subiect de dezbatere politică, atât în țară [în Elveția], cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției pentru a-și clarifica poziția este în creștere” explică grupul de specialiști citați de Politico.
Spre exemplu, Suedia și Finlanda au renunțat la neutralitate anul acesta și au aderat la NATO pentru a beneficia de o protecție mai bună. Având acest lucru în vedere, oficialii argumentează că Elveția are de pierdut, deoarece vânzările sale de arme au fost, în special, afectate.
Elveția interzice reexportul de arme și vânzarea către țările aflate în război, iar, din acest motiv, a blocat livrările din mai multe țări europene a armelor și munițiilor de care Ucraina are nevoie pentru a continua războiul. Interdicția a avut un efect în lanț asupra relațiilor cu aliații Ucrainei, care vor să-i trimită arme ce ar putea include componente elvețiene. Ca rezultat, exporturile au scăzut anul trecut cu 27% față de 2022, generând doar 746 de milioane de euro.
Această politică strictă a Elveției a fost evidențiată de faptul că a fost nevoie de luni de presiuni pentru ca aceasta să accepte să trimită surplusul de tancuri Leopard în Germania pentru a le înlocui pe cele trimise Ucrainei. Refuzul de a permite ca muniția de fabricație elvețiană aflată în stocurile Germaniei să fie trimisă Ucrainei pentru a inclusă în sistemele antiaeriene Gepard (donate) a determinat Rheinmetall, producător german de armament, să își crească producția de muniție în Germania, pentru a putea acoperi lipsurile.
Raportul a creat controverse chiar înainte de a fi publicat, deoarece partidele de opoziție l-au acuzat pe ministrul Apărării că a numit în comitetul de experți în principal entuziaști ai NATO și UE. Este probabil ca raportul să fie respins în parlamentul elvețian, în special de partidele de stânga și de extrema dreaptă naționalistă. Amherd este deja criticat pentru legăturile tot mai strânse ale țării cu NATO.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.