Alegeri anticipate în Franța. UPDATE. Prim-ministrul Gabriel Attal și-a înaintat demisia, dar președintele Macron i-a cerut “să rămână în funcție pentru moment, pentru a asigura stabilitatea țării”.

UPDATE luni, ora 15: Premierul Gabriel Attal declarase că va rămâne în funcție dacă va fi nevoie, dar și-a prezentat demisia luni dimineață. Macron, care l-a numit în funcție în urmă cu doar șapte luni, i-a cerut imediat “să rămână în funcție pentru moment, pentru a asigura stabilitatea țării”. De asemenea, Emmanuel Macron “i-a mulţumit pentru campaniile electorale pe care le-a condus în cadrul alegerilor europene şi legislative”.

Attal a subliniat duminică că nu a fost de acord cu decizia lui Macron de a convoca alegerile anticipate. Rezultatele celor două tururi de scrutin nu au lăsat nicio variantă clară pentru formarea unui guvern, nici pentru coaliția de stânga care s-a clasat pe primul loc, nici pentru alianța centristă a lui Macron, nici pentru extrema dreaptă.

UPDATE, luni, ora 6.00.

Alegeri anticipate în Franța. Prim-ministrul își va oferi luni demisia, dar nu este clar dacă președintele Macron o va accepta, în condițiile în care nu se profilează nicio majoritate. Rezultatele oficiale confirmă că extrema stângă a ieșit pe primul loc. Liderul acesteia vrea să formeze guvernul.

Noul Front Popular, o alianță de stânga dominată de formațiunea extremistă La France Insoumise (Franța Insubordonată), care vrea inclusiv schimbarea constituției, reducerea puterii prezidențiale și chiar ieșirea din NATO sau schimbarea tratelor UE, a obținut cel puțin 180 de deputați în Adunarea Națională, potrivit rezultatelor parțiale oferite de Ministerul de Interne.

Pe locul doi, coaliația “Împreună” a președintelui Macron, nu mai poate asigura majoritatea pentru un guvern, iar premierul Gabriel Attal și-a recunoscut înfrângerea, a precizat că nu a fost de acord cu convocarea alegerilor anticipate și a spus că va merge luni la președintele Emmanuel Macron pentru a-i prezenta demisia. Totuși, acesta o poate refuza, în condițiile în care nu se profilează o alianță clară de guvernare.

Jean-Luc Mélenchon, fondatorul extremei stângi, a declarat că Emmanuel Macron “are datoria de a cere Noului Front Popular să guverneze”.

Reuniunea Națională și aliații săi, despre care se credea că ar putea obține majoritatea absolută, au doar 142 de membri aleși în viitoarea Adunare, un scor istoric totuși pentru extrema dreaptă, dar deprate de a forma majoritatea.

UPDATE ora 21:20. Exit-poll-urile profilează o surpriză de proporții. Extrema stânga a ieșit pe primul loc (33%), urmată de partidul lui Emmanuel Macron (25%), iar extrema dreapta s-a clasat abia pe locul al treilea (22%).

Potrivit proiecției realizate de Elabe pentru postul BMFTV, Noul Front Popular, de extremă stângă, ar urma să obțină între 175 și 205 locuri în Adunarea Națională. Pe locul doi se situează blocul centrist al președintelui Macron, care ar obține între 150 și 175 de locuri, iar pe trei, RN, formațiunea de extremă dreapta despre care se credea că ar putea obține majoritatea absolută, cu între 115 și 150 de locuri.

Într-un alt exit-poll, realizat de IPSOS, Noul Front Popular ar avea între 172 – 192 de parlamentari, blocul lui Macron între 150 și 170, iar RN între 132 și 152 de locuri. Pentru a forma guvernul, este nevoie de susținerea a 289 de parlamentari.

Jean-Luc Melenchon, liderul stângii, a declarat că președintele Macron are datoria de a chema Noul Front Popular să guverneze: “Prim-ministrul trebuie să plece. Macron trebuie să recunoască înfrângerea, fără a încerca să o ocolească în vreun fel”.

Jordan Bardella, președintele RN, le-a mulțumit votanților partidului și a spus că “se conturează alianțe ale dezonoarei și periculoase. Acestea pun țara în mâinile extremei stângi”.

Președintele Emmanuel Macron nu va susține nicio declarație de presă, în această seară, a informat Palatul Elysee.

UPDATE ora 19:20. La ora locală 17, prezența la urne a fost de 59,71%, fiind cea mai mare din ultimii 43 de ani, arată Ministerul de Interne. Potrivit unui sondaj Ipsos Talan, este de așteptat ca până la închiderea votului, rata de participare să fie de 67%. 

În turul al doilea al alegerilor parlamentare anticipate, sunt în joc 501 din cele 577 de locuri, întrucât zeci de parlamentari au fost deja aleși în primul tur, explică France24. Rezultatul votului ar putea afecta sprijinul francez, dar și european, pentru Ucraina, și ar putea slăbi influența lui Emmanuel Macron în cei trei ani rămași din mandatul său de președinte. 

Aproximativ 30 de mii de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în această seară, pentru a preveni orice fel de violență. Presa franceză scrie că unele magazine și-au baricadat intrările și ferestrele, de teama unor distrugeri provocate de protestatari violenți.

Știrea în formă inițială. Alegătorii francezi sunt chemați duminică la urne pentru cel de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate. Secțiile de votare s-au deschis deja în străinătate, iar în Franța se deschid la 9 dimineața (ora României) și se închid la ora 21. Primele exit-polluri sunt așteptate imediat după închiderea urnelor.

În primul tur, Reuniunea Națională (RN), partidul lui Marine Le Pen, a obținut o victorie istorică, ceea ce a ridicat posibilitatea formării primului guvern de extremă-dreapta din Franța după cel de-al Doilea Război Mondial. RN și aliații săi au obținut 33% din voturi, Noul Front Popular (de stânga) a obținut 28%, iar blocul centrist Ensemble condus de președintele Emmanuel Macron a obținut peste 20%.

Deși analiștii preconizează că RN va deveni forța dominantă în Adunarea Națională, sondajele arată că cel mai probabil nu va obține o majoritate absolută de 289 din cele 577 de locuri din adunare. RN ar putea totuși să își dubleze numărul de locuri deținute în prezent în parlament și să îl domine chiar și în cazul unui blocaj politic. Astfel, arată analiștii, ar putea provoca “o paralizie politică” până la încheierea mandatului lui Macron în 2027. De asemenea, acest scenariu ar putea pregăti terenul pentru a patra candidatură prezidențială a lui Le Pen.

Sistemul electoral francez este unul complex, în două tururi, și nu reflectă proporțional sprijinul la nivel național pentru un partid. Astfel, fiecare parlamentar este ales la nivel de district, iar un candidat are nevoie de peste 50% din voturi pentru a fi ales. În unele cazuri, trei sau patru persoane ajung în turul al doilea, deși unii se pot retrage pentru a îmbunătăți șansele unui alt concurent, o tactică folosită și în trecut pentru a bloca candidații de extremă dreapta. Acest lucru s-a întâmplat chiar săptămâna aceasta – într-o acțiune coordonată, partidele de stânga și cele centriste au retras sute de candidați pentru a evita să-și împartă între ele voturile, în încercarea de a reduce posibilitatea ca extrema dreaptă să ajungă la o majoritate absolută.

Macron a convocat alegeri anticipate după ce RN a obținut cele mai multe voturi din Franța la alegerile pentru Parlamentul European de luna trecută. Partidul lui Marine le Pen dă vina pe imigrație pentru multe dintre problemele Franței, folosind acest subiect pentru a crește constant în ultimul deceniu. În cazul unei majorități absolute, liderul RN, Jordan Bardella, ar deveni prim-ministru și ar forma un guvern care ar fi în dezacord cu politicile lui Macron cu privire la numeroase probleme interne și externe. De exemplu, Bardella a declarat că vrea să oprească livrările de rachete franceze pentru Ucraina, dar și să taie din contribuția Franței la bugetul UE, pentru a-și îndeplini promisiunile populiste.

Surse: Reuters, BBC 

Foto: Ruletkka | Dreamstime.com