Mai mulți ofițeri de securitate occidentali au declarat pentru Financial Times, în condiții de anonimat, că “jocul de-a șoarecele și pisica s-a întors. Activitățile de spionaj ale Rusiei sunt acum cel puțin la fel de răspândite ca și în timpul Războiului Rece. Serviciile secrete rusești sunt o mașinărie uriașă și au revenit să facă ceea ce au fost instruite de la bun început să facă”.
Aproape săptămânal, arată analiza publicației britanice, o altă operațiune secretă este dezvăluită, ceea ce semnalează cât de bine infiltrate sunt agențiile de informații ale Rusiei în Europa, la doi ani de la debutul războiului din Ucraina. Spre exemplu, la sfârșitul lunii februarie, un al șaselea cetățean bulgar a fost acuzat că a făcut parte dintr-o presupusă rețea de spionaj a Rusiei în Marea Britanie. Cu doar două săptămâni înainte, un pilot militar rus care a dezertat în Ucraina anul trecut, a fost găsit decedat în Spania, împușcat în mai multe părți ale corpului, inclusiv în inimă.
De asemenea, cu o săptămână în urmă, Franța a descoperit o rețea de 193 de site-uri web concepute pentru a răspândi dezinformare înainte de alegerile europene din acest an. Anterior cu încă două săptămâni, Parlamentul European a deschis o anchetă pentru a stabili dacă un europarlamentar leton a acționat ca agent secret al serviciilor secrete rusești.
Dincolo de numeroasele exemple recente prezentate în analiză, FT scrie că, de departe, cea mai mare lovitură pe care spionajul rus a dat-o Occidentului a fost divulgarea unei conversații a oficialilor din Armata Germană despre furnizarea de rachete Taurus. Concret, Moscova a făcut publică discuția telefonică între mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Forțelor Aeriene germane, privind aprovizionarea Ucrainei cu rachete de croazieră cu care Kievul ar putea distruge Podul Kerci.
Experți din domeniul informațiilor au declarat că intensificarea operațiunilor de spionaj ale Kremlinului și succesul acestora marchează un nivel nou la care agenții ruși au ajuns, după eșecurile de la începutul anului 2022. Atunci, agențiile de informații occidentale au obținut și publicat planurile Moscovei pentru invazia din Ucraina.
Ulterior, pe măsură ce tancurile rusești au început să se deplaseze către Kiev, guvernele europene au expulzat peste 600 de diplomați ruși, 400 sub suspiciunea că erau spioni. În acest context au fost descoperiți și numeroși “ilegali” ruși, adică spioni care nu operează sub acoperire diplomatică.
Totuși, de atunci, principalele servicii de informații ale Rusiei, FSB, GRU (Directoratul Principal de Spionaj) și SVR (Serviciul de Informații Externe), s-au regrupat și și-au modernizat aparatul de spionaj, în încercarea de a crește șansele de succes ale operațiunilor militare convenționale ale Rusiei.
Prioritățile au rămas aceleași ca înainte de război, explică Financial Times. Kremlinul lucrează pentru a fura secrete occidentale, pentru a destabiliza NATO și pentru a diminua sprijinul acordat de țările occidentale Ucrainei. Metodele însă au devenit mai ingenioase, pentru a compensa rețelele de spionaj perturbate în Europa după expulzarea personajului rus și pentru a eluda restricțiile impuse celor care susțin războiul din Ucraia și lucrează în țările vestice.
Până să înceapă războiul, agențiile occidentale aveau în special în vizor operațiunile desfășurate de cetățeni ruși pe teritoriul Europei. Acum, serviciile rusești de spionaj și informații se bazează din ce în ce mai mult pe agenți de alte naționalități decât ruși, implicați în politică, domeniul afacerilor sau al crimei organizate, ceea ce îngreunează activitatea serviciilor occidentale. Pentru agențiile rusești, acest lucru implică avantaje, dar și dezavantaje, spun analiștii.
Pe de o parte, agenții străini pot fi extrem de eficienți pentru operațiuni care implică furtul de secrete comerciale, crearea de sisteme de export care să evite sancțiunile occidentale sau penetrarea rețelelor de internet și calculatoare. Pe de altă parte, aceștia pot fi greu de controlat, fără un agent pe teren care să-i dirijeze. Pentru a trece neobservati, agenții străini sunt recrutați din rândul persoanelor fără niciun fel de experiență militară. De asemenea, Rusia a început să pună presiune și pe cetățenii săi aflați în exil sau care au fugit în diverse țări pentru a se implica în acțiunile de spionaj.
Acest lucru nu înseamnă, însă, că persoanele formate special pentru a fi agenți sub acoperire au dispărut definitiv din rândurile spionajului rusesc. În țări neutre, precum Austria sau Elveția, acționează în continuare spionii profesioniști infiltrați în cadrul ambasadelor. Reprezentanții celor două state au informat că, la acest moment, există aproximativ 150 de spioni cunoscuți, Viena și Geneva devenind centre ale acestora de unde își organizează operațiunile.
O altă destinație preferată de spionii ruși care au fost expulzați din Europa sunt țările din afara spațiului Schengen pentru care aceștia nu au nevoie de pașaport, precum Turcia și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, Belgradul este un loc unde mulți pentru spionii ruși s-au retras după expulzări.
Deși deciziile unor țări de a-i îndepărta de pe teritoriul lor pe unii diplomați ruși au părut pozitive la acel moment, acestea s-ar putea dovedi problematice. Analiștii consideră că Moscova ar putea alege să își suplimenteze numărul de “ilegali” pentru a compensa reducerea diplomaților. Spionii “ilegali” sunt însă mult mai greu de identificat și de urmărit. Totuși, statele occidentale au intensificat colaborarea internațională pentru identificarea spionilor ruși.
Să stabilești dacă noile metode aplicate de spionajul rus sunt bune este dificil, chiar și așa, însă, analiștii consultați de FT consideră că mașinăria de informații a Rusiei va reuși uneori, în mod spectaculos, să treacă de contraspionajul occidental.
Sursa: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.