Parlamentul European a adoptat o legislație mai dură pentru pedepsirea infracțiunilor contra mediului, între care se numără și comerțul ilegal cu lemn și epuizarea resurselor de apă.

Decizia de astăzi a Parlamentului European vine după săptămâni de proteste violente ale fermierilor în cadrul cărora, printre altele, aceștia au criticat politicile ecologistice ale UE. Totuși, legislativul UE o consideră o necesitate, având în vedere că infracțiunile împotriva mediului sunt a patra activitate infracțională ca amploare din lume

Noua directivă actualizează lista infracțiunilor penale, care include acum comerțul ilegal cu lemn, epuizarea resurselor de apă, încălcări grave ale legislației UE privind substanțele chimice și poluarea cauzată de nave. Noile norme acoperă așa-numitele „infracțiuni calificate”, cum ar fi incendiile forestiere la scară largă sau poluarea generalizată a aerului, apei și solului, care duc la distrugerea unui ecosistem și, astfel, sunt comparabile cu ecocidul.

Au fost mărite și pedepsele pentru persoane, ce vor fi stabilite în funcție de infracțiunile comise și gravitatea lor. Astfel, durata minimă a condamnării la închisoare ar putea fi de cinci ani, iar cea maximă de zece ani dată în cazul în care, în urma săvârșirii infracțiunii, cel puțin o persoană moare. În plus, cei vinovați vor fi puși să repare stricăciunile aduse mediului, dacă este posibil sau să compenseze. Firmele vor fi sancționate prin amenzi, echivalente cu 3 sau 5% din cifra de afaceri sau cu sume cuprinse între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de natura infracțiunii. 

Dincolo de pedepse, europarlamentarii au stabilit ca autoritățile să înceapă să organizeze campanii de conștientizare a urmărilor pe care criminalitatea ecologică le are, dar și să pregătească personalul care să pună în aplicare directiva europeană.

Noua legislație, care a fost convenită anterior cu Consiliul European, a fost adoptată cu 499 de voturi pentru, 100 împotrivă și 23 de abțineri. Dincolo de aceasta, însă a fost adoptată și așa-numita “lege a naturii”, care impune țărilor să introducă măsuri de restabilire a naturii pe o cincime din pământ și mare până în 2030.

Acesta își propune să inverseze declinul habitatelor naturale din Europa, 81% dintre acestea fiind clasificate ca aflându-se în stare precară și include obiective specifice, de exemplu, refacerea turbăriilor astfel încât acestea să poată absorbi emisiile de CO2.

“Legea naturii”, comentează Reuters, este mult mai blândă decât fusese planificată inițial, pe de o parte din cauza opoziției la nivelul membrilor partidelor europene și pe de altă parte din cauza protestelor fermierilor.

Legile necesită acum aprobarea finală din partea țărilor UE înainte de a intra în vigoare, însă acest pas este, de obicei, o simplă formalitate.

Surse: Comunicatul Parlamentului European, Reuters