La nivelul UE, testele PISA arată o scădere fără precedent a performanțelor elevilor, mai ales la matematică, în contextul pandemiei, dar și ca urmare a scăderii implicării profesorilor, potrivit OCDE.

În rândul țărilor europene, nivelurile de pregătire ale elevilor au scăzut într-un ritm record din cauza pandemiei, dar și a problemelor pe termen lung din sistemele de educație din fiecare țară în parte (lipsa fondurilor, structura programei, metode de predare învechite, implicarea părinților, gestionarea greșită a schimbărilor demografice, etc). Irene Hu, analist educațional din cadrul OCDE, a declarat că rezultatele din acest an arată “o scădere a performanțelor elevilor fără precedent în istoria PISA”.

În Danemarca, Franța, Grecia, Portugalia și Suedia, elevii de 15 ani au obținut la matematică scoruri de nivelul pe care-l aveau copiii de 14 ani în 2018, potrivit studiului. Și Germania, Islanda, Norvegia și Polonia au înregistrat scăderi drastice la matematică. Această scădere atrage motive de îngrijorare, subliniază institutul german Ifo: ”Performanța elevilor germani la matematică a scăzut cu 25 de puncte PISA, ceea ce va costa Germania aproximativ 14 mii de miliarde de euro în producție economică până la sfârșitul secolului. Îmbunătățirea rezultatelor școlare trebuie să fie o prioritate în politică, în administrația educației, în școli și în familii. Cercetările economice dovedesc că abilitățile de bază măsurate în cadrul PISA servesc drept bază pentru viitoarele oportunități de venit ale elevilor și pentru dezvoltarea economiei în ansamblu”.

Autoritățile britanice identifică pandemia de coronavirus ca principal factor care a influențat educația adolescenților. La ediția din acest an, elevii britanici au obținut cele mai slabe rezultate la matematică și științe din ultimii 15 ani, astfel că țara a pierdut progresele înregistrate în ultimii ani. Și rezultatele la citire au fost în scădere față de minimul din 2009 atins de elevii britanici dar, pentru că și în rândul altor țări scorul a scăzut, Marea Britanie a obținut un clasament mai bun la lectură. Aceeași explicație este valabilă și pentru topul dedicat matematicii.

Pe lângă pandemie, evoluțiile au fost puse și pe seama altor probleme de lungă durată din sistemele de învățământ, între acestea fiind amintit sprijinul primit de elevi de la profesori și celelalte categorii de personal de la licee. Eric Charbonnier, un alt analist al organizației, a afirmat că unele sisteme de educație nu oferă resurse suficiente pentru sprijinirea elevilor: “Țările au investit în educație în ultimii zece ani, dar poate că nu au investit eficient sau suficient în calitatea predării”.

“Lumea nu mai este strict împărțită între națiunile bogate și bine educate și cele sărace și prost educate”, este o altă concluzie a raportului. Estonia a fost țara din UE cu cele mai bune rezultate la această ediție a testelor PISA, în timp ce cele mai bogate economii, Franța și Germania, au fost întrecute de Elveția, Irlanda, Belgia și Marea Britanie. 

Țările asiatice s-au clasat pe primele locuri în cadrul studiului PISA. Singapore a obținut cel mai mare punctaj la toate cele trei categorii: matematică, citire și științe. În raportul întocmit de OCDE, se precizează că elevii de aici au echivalentul a trei – cinci ani de școală în plus față de alți copii, la nivel de competențe și cunoștințe. Singapore a fost urmat de Macao, Taiwan, Hong Kong, Japonia și Coreea de Sud.

Sistemul american de învățământ a arătat puține schimbări față de 2018. Elevii au avut rezultate puțin mai slabe la matematică și performanțe puțin peste media OCDE la citire și științe. 

Sondajul PISA este realizat o dată la trei ani de către OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), pentru a evalua capacitatea copiilor cu vârste de 15 ani de a face față provocărilor din viața reală, explică France 24. În cadrul celei mai recente evaluări, care trebuia să aibă loc în 2021 dar a fost amânată un an din cauza pandemiei, au participat 690 de mii de elevi din 81 de țări și teritorii. 

Surse alternative: France 24, The Guardian

Foto: Robert Kneschke | Dreamstime.com