James Hansen, primul cercetător care a tras un semnal de alarmă privind schimbările climatice încă din anii ‘80, împreună cu alți 12 oameni de știință, au publicat în revista Oxford Open Climate Change un studiu privind criza climatică. Rezultatele arată că Pământul este mult mai vulnerabil la schimbările climatice decât se preconiza până acum.
“Ne aflăm în faza incipientă a unei urgențe climatice“, iar un val de căldură “deja în curs de formare“ va duce rapid la temperaturi globale cu mult peste ceea ce a fost prevăzut și, implicit, la depășirea pragului de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul deceniului și cu peste 2 grade înainte de 2050, potrivit noilor descoperiri. Astfel, impactul schimbărilor climatice (inclusiv căldura extremă, seceta și inundațiile) va deveni mult mai greu de tolerat pentru oameni.
Hansen, director la Institutul Pământului de la Universitatea Columbia și climatolog renumit, a avertizat că Pământul se află într-un dezechilibru energetic, deoarece absoarbe mai multă energie din lumina solară decât elimină înapoi în spațiu, iar zilnic, acest exces de căldură este echivalentul a 400 de mii de bombe atomice de intensitatea celor de la Hiroshima. Cea mai mare parte a energiei este absorbită de ocean.
Autorii au explicat că acest dezechilibru energetic a crescut recent și va cauza o încălzire globală accelerată, cu consecințe dezastruoase, inclusiv creșterea rapidă a nivelului mării și posibila paralizare a curenților oceanici vitali, în acest secol.
Cercetătorii recomandă o serie de măsuri de combatere a pericolelor climatice, inclusiv taxarea poluării cu carbon, creșterea ponderii energiei nucleare pentru a “o completa pe cea regenerabilă” și acțiuni ferme din partea țărilor dezvoltate pentru a ajuta țările sărace să reducă emisiile de carbon.
Deși studiul prioritizează reducerea drastică a poluării care încălzește planeta, transmite că acest lucru nu este suficient. De aceea, oamenii de știință sugerează utilizarea geoingineriei solare, o măsură controversată, care are efecte momentan necunoscute asupra precipitațiilor și musonilor. Această tehnologie are ca scop răcirea planetei prin reflectarea luminii solare înapoi spațiu, prin injectarea de aerosoli în atmosferă sau prin pulverizarea de particule de sare în nori.
Rezultatele studiului vin în contextul în care, potrivit serviciului european Copernicus, anul acesta este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată.
Sursă alternativă: CNN
Foto: Jon Anders Wiken | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.