Ziarul britanic explică faptul că, prin lovitura de stat, Rusia și-a extins rapid influența în interiorul țării, în cadrul unei alianțe împotriva Occidentului. Președintele nigerian Mohamed Bazoum, unul dintre ultimii aliați ai occidentului în regiunea Sahel din nordul Africii, a fost arestat de propria gardă prezidențială miercuri seara. A doua zi, sute de persoane s-au adunat în centrul capitalei Niamey, fluturând steaguri rusești.
“Cred că lovitura de stat ar putea genera o nouă criză energetică, dacă Rusia face în Africa ceea ce face în Ucraina. Dacă pot duce un astfel de război în Europa, de ce nu și în Africa, când toată lumea este cu ochii pe Ucraina“, a declarat Daniel Foubert, fondatorul companiei de consultanță Excalibur Insight.
Mai exact, analiștii The Telegraph se raportează la producția de uraniu. Niger produce aproximativ 5% din cantitatea totală de uraniu la nivel mondial, o componentă crucială pentru energia nucleară, dar pe care o exportă în totalitate în Franța, a cărei energie electrică la nivel național provine din surse nucleare.
În acest context, lovitura de stat evidențiază o problemă mai amplă în privința aprovizionării cu uraniu. Aproape două treimi din importurile de uraniu ale Franței de anul trecut au provenit din țări care acum sunt în interiorul sferei de influență a Moscovei. The Telegraph spune că Rusia pare să acționeze după un model vizibil. Moscova a stabilit deja o prezență influentă în Mali și Burkina Faso, în urma unor lovituri de stat similare cu cea din Niger.
“Obiectivul este clar, ca Nigerul să nu se mai bazeze pe Franța și SUA și să se îndrepte spre Rusia. Același lucru s-a întâmplat și în alte țări africane. Există implicații regionale pentru energia nucleară în Europa“, explică Sayen Gohil, analist al agenției de rating Fitch.
“Dacă cererea nu ar fi crescut, acest lucru nu ar fi fost o problemă, dar este. Marea Britanie urmărește construirea unor noi reactoare. Polonia și România vor merge probabil mai departe cu energia nucleară. Turcia își construiește prima centrală nucleară, iar Finlanda are încă una. Există un argument important în favoarea securității energetice și a energiei relativ verzi“, a declarat Philip Andrews-Speed, cercetător la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.
Totodată, prezența Rusiei în Niger ar putea perturba construirea gazoductului transsaharian, planificat să pornească din Nigeria și să tranziteze Nigerul până să ajungă în Europa. Odată finalizat, peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ar urma să ajungă anual în Europa, suficient pentru a satisface cererea generată de aproximativ 30 de milioane de gospodării europene.
Analiștii consideră că acesta ar putea fi un motiv în plus pentru ca Rusia să încerce să stabilească legături foarte strânse cu noua juntă militară din Niger și să blocheze proiectul, deși este puțin probabil ca președintele Putin să dispună de mijloacele economice pentru a face acest lucru.
În ceea ce privește guvernul de la Paris, The Telegraph mai scrie că președintele Emmanuel Macron este acum vulnerabil, confruntându-se cu proteste de amploare la nivel național. “Franța nu dispune acum de o strategie reală pentru a lupta împotriva Rusiei, nimic din ce ar putea face nu este suficient“, a mai declarat Daniel Foubert.
Analiza completă pe The Telegraph
Foto: Ruletkka | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.