The Telegraph scrie, într-o analiză, că întâlnirea liderilor din NATO la Vilnius, care are loc marți și miercuri, va fi una istorică. Desigur, războiul din Ucraina – conflictul definitoriu al secolului XXI – va fi subiectul principal al discuției, dar se va vorbi și despre viitorul Alianței și implementarea conceptului strategic adoptat anul trecut, la summitul de la Madrid. Atunci, Rusia a fost desemnată drept “o amenințare directă” și a fost stabilită o nouă strategie de apărare a aliaților, pentru a descuraja orice posibilă acțiune din partea Moscovei.
Problema-cheie va fi mesajul pe care-l va da președintele american Joe Biden în timpul summitului. În ceea ce privește viitorul secretar general al NATO, The Telegraph scrie că favorita lui Biden este Ursula von der Leyen, actualul președinte al Comisiei Europene. Alegerea reflectă o anxietate în cadrul administrației americane cu privire la atitudinea agresivă a membrilor de pe flancul estic, vizavi de Rusia, adăugată la o înclinație de a mulțumi Franța și a numi un secretar dintr-o țară a Uniunii Europene.
Concluziile și deciziile adoptate la Vilnius vor trimite mai multe mesaje importante Moscovei, dar, mai ales, vor fi urmărite îndeaproape de China, Japonia, Coreea de Sud, Australia și India, ca un test al direcției generale pe care o va urma NATO în următoarele decenii.
The Telegraph scrie că există cinci întrebări cruciale care trebuie abordate în timpul summitului: Va participa și Ucraina la Vilnius? Ce garanții de securitate va primi Kievul? Și-au respectat aliații promisiunile făcute la Madrid? Ce se va întâmpla cu cheltuielile aliate pentru apărare? Când va adera Suedia? Măsura în care liderii vor răspunde la aceste întrebări va determina direcția pe care Alianța o va urma în următorul deceniu, pentru că, după cum a sintetizat directorul general al Institutului Internațional de Studii Strategice, Sir John Chipman, “centrul de greutate european s-a mutat spre nord și est”.
Dacă Ucraina, cu sprijinul NATO, nu convinge Rusia că și-a pierdut războiul, atunci ordinea internațională va fi vulnerabilă la provocări serioase. Garanțiile pentru viitor trebuie luate analizând trecutul, mai arată The Telegraph. Invitația de aderare lansată Ucrainei și Georgiei, la summitul de la București din 2008, a rămas încă la acel stadiu, dar a determinat Rusia să acționeze împotriva ambelor țări. Orice viitoare ofertă substanțială va fi întâmpinată cu reticență din partea Germaniei și Statelor Unite, care s-au arătat “alarmate” când britanicii și olandezi au propus antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16.
În contrast, statele membre baltice și est-europene vor lăuda eforturile și câștigurile Armatei Ucrainene și vor insista pentru includerea Ucrainei în NATO. Probabil că decizia va sta undeva la mijloc, cu Marea Britanie, Franța și națiunile nordice care vor stabili “drumul către aderare”, în timp ce înarmează Armata Ucraineană la standardele alianței. Echilibrul ce trebuie găsit trebuie să răspundă dacă aderarea Ucrainei întărește NATO în fața agresiunii ruse sau este o provocare.
Oricare ar fi rezultatul discuțiilor din Lituania, lumea va căuta semne că alianța își ridică orizonturile către o perspectivă de securitate globală. O direcție mai puțin decisivă ar fi interpretată de unii analiști ca o scădere a influenței SUA. În același timp, summitul este un important test și pentru președintele Biden.
Analiza completă pe The Telegraph
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.