Specialiștii arată că deși ruperea barajului de la Nova Kakhovka și deversarea unuia dintre cele mai mari rezervoare din Europa a produs imediat evacuarea a zeci de mii de oameni și inundarea malurilor Niprului, efectele mai mari și mai grave vor putea fi evaluate în zilele următoare, iar impactul se va întinde pe decenii.

A map shows the Zaporizhzhia power plant and the Kakhovka dam in Ukraine

Viceministrul de Externe al Ucrainei, Andrij Melnik, a numit spargerea barajului Nova Kakhovka “cel mai mare dezastru ecologic din Europa, de după Cernobîl” (nr – accidentul nuclear din 1986). Încă de ieri a fost vizibilă poluarea cu petrol a apelor deversate ale Niprului, care au afectat facilități industriale și depozite de carburanți. “Acum știm că între 600 și 800 de tone de petrol au fost eliberate în apă. Această scurgere de petrol va fi în derivă pe râul Nipru și sunt sigur că va ajunge în Marea Neagră”, a declarat ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets.

Potrivit lui Olexi Pasiuk, un militant al grupului de mediu CEE Bankwatch, citat de Politico, efectele temporare ale inundațiilor ar putea dura până la o săptămână, dar “mai târziu, un impact mai mare va fi cauzat de lipsa apei, deoarece rezervorul Kakhovka este o sursă de apă pentru sistemul de irigații al regiunii Herson. Ne putem aștepta la probleme semnificative pentru agricultură și pentru localnicii care trăiesc din ea”, a mai arătat acesta. Autoritățile ucrainene au mai explicat că deșertificarea zonelor agricole din sudul Ucrainei va fi vizibilă în maximum un an de zile, iar efectele vor fi resimțite la nivel mondial, pentru că de aici plecau exporturi de cereale și alimente, iar absența acestora va accentua criza și va face lumea și mai dependentă de exporturile rusești.

Deocamdată, Centrala Nucleară Zaporijie este în siguranță, pentru că cele șase reactoare ale sale sunt oprite (unul funcționează în regim de avarie), iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că rezerva din iazul de răcire este suficientă pentru aproximativ șase luni.

Drenarea rezervorului Niprului ar putea avea, de asemenea, un impact dramatic asupra Peninsulei Crimeea, ocupată ilegal de Rusia din 2014. Imediat după invadarea regiunii Herson, în 2022, rușii au redeschis canalul de alimentare cu apă către Crimeea, dar scăderea nivelului apei din lacul de acumulare face canalul inutilizabil. ISW arată însă că Crimeea a rezistat fără aprovizionarea cu apă din Nipru timp de opt ani, între 2014 și 2022, și deși nu poate oferi deocamdată o evaluare definitivă a responsabilității pentru incidentul din 6 iunie, constată că “echilibrul de dovezi, raționament și retorică sugerează că rușii au deteriorat în mod deliberat barajul”.

Pe de altă parte, CNN citează mai mulți oficiali americani care spun că distrugerea barajului peste Nipru ar putea complica o parte a planurilor de contraofensivă ale Ucrainei, pentru că trupele ucrainene vor avea alte dificultăți în traversarea râului Nipru, pe lângă faptul că guvernul ucrainean va trebui să abordeze catastrofa umanitară și să canalizeze resurse pentru aceasta.

Surse alternative: CNN, BBC, Politico, ISW

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday