Când Suedia și Finlanda au anunțat în luna mai 2022 că sunt gata să renunțe la statutul de neutralitate și să adere la NATO, deciziile lor au fost văzute de mulți ca o lovitură pentru Rusia lui Vladimir Putin și ca o schimbare în gândirea europeană. Istoric vorbind, cele două state s-au angajat să nu se alăture niciunei alianțe militare, însă invadarea Ucrainei a schimbat toate calculele, arată CNN în analiză.
Turcia este acum obstacolul care stă în calea celor două țări de a intra în NATO la summitul din 11 iulie. Cu toate că nici Ungaria nu a trecut prin parlament cererile de aderare formulate de Suedia și Finlanda, obținerea sprijinului Ankarei este prioritatea de acum, scrie CNN.
Președintele turc Recep Erdogan susține că cele două țări, dar în special Suedia, găzduiesc militanți ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), o formațiune desemnată teroristă de Turcia, SUA și Europa. Erdogan a cerut de mai multe ori ca persoanele respective să fie extrădată, cerere respinsă de tot atâtea ori de politicienii din Stockholm.
O serie de analiști occidentali consideră că Erdogan se folosește de problema teroriștilor kurzi din statele nordice pentru a bloca extinderea NATO și a nu-l supăra pe președintele Rusiei, Vladimir Putin. După ce Turcia a fost sancționată pentru acțiunile sale militare în Siria, țara a cooperat militar și economic cu Rusia, fapt ce i-a asigurat lui Erdogan banii pentru a mări veniturile angajaților și studenților. Acum, după cutremurele de luna trecută, președintele a promis să reconstruiască țara și “Rusia este încă un partener atractiv pentru Erdogan”, după cum a explicat Gonul Tol, de la Middle East Institute.
Suedia, Finlanda și alte state care se învecinează cu Rusia sau care, de-a lungul istoriei, au fost sub sfera de influență a URSS sunt optimiste că Turcia va renunța la obiecții. În acest sens, oficialii se pregătesc ca Ankara să formuleze cereri “mai realiste” decât extrădarea militanților kurzi, cum ar fi ridicarea sancțiunilor impuse după acțiunile militare în Siria sau permisiunea, din partea SUA, de a cumpăra aeronave militare de nouă generație.
Suedia și Finlanda îndeplinesc deja criteriile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar respingerea candidaturii lor ar fi “mai mult decât o bătaie de joc la adresa principiilor NATO”, mai notează publicația americană în analiză.
Există și oficiali din NATO pesimiști că Erdogan își va schimba poziția înainte de summitul din vară. Un diplomat din cadrul Alianței a declarat pentru CNN că “este din ce în ce mai probabil” ca Finlanda să se desprindă de Suedia și să meargă singură pe drumul integrării în NATO. Alții se gândesc cum va reacționa Alianța dacă aderarea celor două țări va fi blocată. Această situație ar alimenta narațiunea Kremlinului, cum că Occidentul este divizat. NATO ar putea răspunde că, deși Suedia și Finlanda nu sunt membre, ele sunt “în pas cu NATO, parteneri cât se poate de apropiați, și nu mai sunt neutre”.
O problemă este și atitudinea premierului ungar Viktor Orban, de a tergiversa ratificarea în parlament a celor două cereri de aderare la NATO. Un motiv pentru această întârziere sunt criticile la adresa Ungariei, legate de nerespectarea statului de drept. Unii politicieni de opoziție din Ungaria spun, însă, că Orban îi face un favor lui Putin, de care pare a fi cel mai apropiat lider european.
Este posibil ca prin această rezistență, Orban să caute concesii din partea liderilor Uniunii Europene, care au blocat fondurile europene destinate țării, tocmai din cauza încălcării legilor europene. “Se presupune că, dacă se poate ajunge la o înțelegere cu Turcia, Ungaria va renunța la opoziția față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO”, încheie CNN.
Foto: Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.