O amplă analiză realizată de Financial Times arată că Boris Johnson și-a avertizat parlamentarii (conservatori) să evite dezbaterile despre meritele apartenenței la piața unică, în actualele condiții de război. Brexitul, a avertizat el, a fost soluționat. “Proiectul definitoriu al mandatului său de premier, acesta încă atârnă ca un nor deasupra economiei fragile a Marii Britanii”, arată FT. “Atât Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, cât și Rishi Sunak, ministrul de Finanțe, ar prefera să vorbească despre altceva. Brexitul a devenit marele tabu britanic.”
Dar, pe măsură ce se apropie cea de-a șasea aniversare a votului Regatului Unit de a părăsi UE, economiștii încep să cuantifice daunele cauzate de barierele comerciale pe cea mai mare piață pentru antreprenorii din UK, separând “efectul Brexit” de pagubele cauzate de pandemia de Covid-19. Concluzia este că prejudiciile aduse de ieșirea UK din UE sunt reale și mai mult de jumătate dintre ele abia urmează.
Regatul Unit este în urmă față de restul G7 în ceea ce privește redresarea comerțului după pandemie. Investițiile, văzute de Johnson și Sunak drept panaceu pentru o slabă creștere economică, sunt în urma altor țări industrializate, în ciuda reducerilor de impozitare generoase ale Trezoreriei. Anul viitor, conform OCDE, Marea Britanie va avea cea mai scăzută creștere dintre statele G20, cu excepția Rusiei.
Oficiul de prognoze al guvernului britanic nu a găsit niciun motiv să-și schimbe predicția că Brexitul ar reduce în cele din urmă productivitatea și produsul intern brut al Regatului Unit cu 4% față de cât ar fi avut dacă ar fi rămas în UE. Asta înseamnă o pagubă de 100 de miliarde de lire sterline pe an în pierderi de producție și 40 de miliarde de lire sterline pe an în venituri bugetare.
Downing Street a insistat săptămâna aceasta că “este prea devreme pentru a judeca” dacă Brexit-ul are un impact negativ asupra economiei, care s-ar putea îndrepta către o recesiune. “Oportunitățile oferite de Brexit vor fi un avantaj pentru economia Marii Britanii pe termen lung”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Johnson.
Lira sterlină nu și-a revenit nici până azi după căderea de aproape 10% de după referendumul din iunie 2016. Această depreciere bruscă nu a fost urmată de un boom al exporturilor, deoarece bunurile și serviciile din Marea Britanie s-au ieftinit pe piețele globale, dar a crescut prețul importurilor și asta a împins inflația în sus. Numai din această cauză, prețurile au crescut între 2016 și 2018 cu aproape 3%, fără o creștere corespunzătoare a salariilor.
Impunerea controalelor la frontieră a avut rezultatele din ce în ce mai urâte, în special pentru companiile mici care comercializează cu Europa, mai arată FT. Birocrația a provocat o scădere abruptă (de 30%) a numărului de contracte de după ianuarie 2021, potrivit London School of Economics. Același studiu a constatat că prețurile alimentelor au crescut ca urmare a Brexit-ului. Comparând prețurile alimentelor importate precum carnea de porc, roșiile și dulceața, care proveneau preponderent din UE, cu cele care veneau de la distanțe mai mari, precum tonul și ananasul, s-a constatat un efect Brexit substanțial. “Brexitul a crescut prețurile medii la alimente cu aproximativ 6% în 2020 și 2021”, arată cercetarea. În timp ce restul lumii se redresează din punct de vedere comercial după încheierea pandemiei, comerțul UK rămâne la același nivel.
În privința imigrației, una dintre cele mai controversate probleme care i-a făcut pe englezi să voteze ieșirea din UE, în timp ce imigrația netă din țările UE s-a oprit, fără nicio schimbare evidentă în cei doi ani până la sfârșitul lunii iunie 2021, imigrația netă din țările din afara UE a rămas ridicată, cu un plus de 250.000 de persoane în ultimul an.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.