Analiză DW. NATO caută un echilibru între forța diplomatică și cea militară, pentru a detensiona situația de la granița Ucrainei cu Rusia. Până la identificarea ”semnalelor corecte”, toate variantele sunt pe masă.

Săptămâna trecută, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a avertizat că Rusia că ”orice încercare de a invada Ucraina va costa foarte mult”, după ce președintele Ucrainei a spus că în țară sa este pregătită o lovitură de stat, cu posibila implicare a Moscovei. Pe aceeași temă, adjunctul secretarului de stat al SUA a spus că “pentru detensionarea situației din Marea Neagră, toate opțiunile sunt pe masă”.

Alianța Nord-Atlantică mai trebuie să găsească acum răspunsul adecvat pentru a descuraja Rusia și a o face să renunțe la exercițiile militare în apropiere de Ucraina, motiv pentru care miniștrii de externe ai statelor membre se vor reuni, marți, la Riga. ”Este dilema clasică a Organizației”, consideră un oficial citat în anonimat, care explică: ”Noi trebuie să avem o idee clară a consecințelor. Nu vrem neapărat să contribuim la o dinamică ce ne-ar duce într-o direcție nedorită”.

Occidentalii au acuzat Rusia că se află în spatele crizei migranților de la granița Poloniei cu Belarus, criză de care se folosește pentru a distrage atenția de la ceea ce face lângă Ucraina. Premierul polonez chiar le-a cerut Aliaților să intensifice misiunile de poliție aeriană la frontiera de est a NATO. Și ministrul ucrainean de Externe a cerut o reacție imediată: ”O invazie ar putea fi lansată cât ai clipi din ochi. Ceea ce vedem este foarte serios”.

Din vară, NATO și-a intensificat prezența în regiunea Mării Negre, odată pentru descurajarea Rusiei, iar apoi pentru a trimite un semnal de susținere aliaților: “Vrem să le demonstrăm că dacă suntem chemați, vom fi acolo”, a transmis un general din Marina americană, de la bordul portavionului britainc Queen Elizabeth. Totuși, Lauren Speranza, expert în securitatea regiunii transatlantice, consideră că NATO ar fi putut face mai mult pentru a preveni escaladarea tensiunilor, cum ar fi să impună sancțiuni coordonate cu UE, să expulzeze mai mulți diplomați sau să susțină înghețarea activelor oamenilor de stat din Rusia.

Analiza integrală pe DW

Sursa foto: Evgeniy Parilov | Dreamstime.