Cercetătorii au identificat trei căi principale prin care mâncarea de origine acvatică (pești, crustacee, moluște) poate îmbunătăți sănătatea oamenilor de pe întregul glob. Prima este furnizarea de vitamine și minerale esențiale, precum vitamina A, vitamina B12 și calciul, acest lucru fiind esențial pentru zonele mai sărace ale planetei, unde malnutriția este un fenomen generalizat – la nivel global, aproximativ 200 de milioane de copii cu vârsta de sub 5 ani suferă de malnutriție din cauza alimentației inadecvate. Este estimat că o creștere de 8% a producției de mâncare marină ar reduce numărul persoanelor care suferă de malnutriție cu 166 de milioane.
În al doilea rând, mâncărurile acvatice sunt o sursă importantă de Omega-3, o substanță care reduce riscul de boli cardiovasculare și are alte beneficii de sănătate. La nivel global, bolile cardiovasculare ucid în jur de 20 de milioane de oameni anual.
În fine, în al treilea rând, hrana marină este o alternativă mult mai sănătoasă pentru carnea roșie (porc și vită) în combaterea obezității. În țările bogate, acolo unde carnea roșie este dominantă ca sursă de hrană, sunt majoritatea celor 2,1 miliarde de persoane supraponderale de pe glob.
O a doua cercetare, publicată în revista Nature, a studiat impactul ecologic al agriculturii acvatice, în care intră piscicultura, dar nu se limitează la aceasta. În materie de emisie de gaze cu efect de seră, majoritatea acvaculturilor produc mai puțin dioxid de carbon pe tona de mâncare decât creșterea puilor, iar puiul este unul dintre animalele a căror creștere emite cele mai puține gaze cu efect de seră (de 6 ori mai puțin decât vita). Cele mai puține emisii le au culturile de alge, cele de stridii, midii, scoici, urmate de crap, somon și păstrăv. De asemenea, majoritatea acestor acvaculturi necesită suprafețe terestre mici și cantități relativ mici de apă dulce (excepție făcând crapul și somnul). În privința scurgerilor de îngrășământ în natură, care cauzează proliferarea algelor la țărm, majoritatea acvaculturilor au un impact asemănător cu creșterea puilor, în timp ce creșterea de alge, stridii, midii și scoici are un efect de curățare a mediului, eliminând aceste îngrășăminte din apă.
Scopul acestor studii din revista Nature este identificarea de surse alternative de mâncare pentru a scădea sau eradica foametea la nivel global. În momentul de față, aproape 700 de milioane de oameni nu au suficientă mâncare, în timp ce 250 de milioane sunt în pragul foametei. La nivel global, producția de mâncare produce un sfert din emisiile de gaze de seră, reprezintă trei sferturi din consumul de apă și ocupă jumătate din suprafața uscată a planetei.
Sursa: Nature
Foto: Dreamstime/ Ioana Grecu
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.